ALERTĂ MEDICALĂ | România se confruntă cu două cazuri confirmate de antrax (boala milară), o infecție bacteriană rară, dar cu potențial sever, care a fost diagnosticată recent la două persoane din aceeași familie. Diagnosticul a fost confirmat în data de 10 iulie 2025 de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, iar pacienții sunt internați și tratați la Institutul Național de Boli Infecțioase „Dr. Matei Balș” din București.
Potrivit Ministerului Sănătății, starea celor doi pacienți este stabilă, iar riscul de transmitere la populație este extrem de redus.
Cazuri izolate, dar sub supraveghere strictă medicală
Cei doi pacienți — un bărbat adult și fiul său — au dezvoltat forme diferite ale bolii. Tatăl prezintă o formă cutanată ușoară, în timp ce fiul a fost diagnosticat cu o formă medie, însă fără complicații sistemice. De la apariția primelor simptome, aceștia au primit tratament antibiotic adecvat și sunt ținuți sub supraveghere epidemiologică.
Ancheta preliminară arată că infecția ar fi fost contractată prin manipularea și consumul cărnii de oaie provenite din gospodăria proprie, fără aviz sanitar-veterinar. Se suspectează că animalul sacrificat ar fi fost infectat, ceea ce a determinat contaminarea indirectă a celor doi membri ai familiei.
Ce este antraxul și cât de periculos este?
Antraxul este o boală zoonotică cauzată de bacteria Bacillus anthracis, care formează spori rezistenți în sol și poate infecta atât animalele erbivore, cât și oamenii. Transmiterea la om se face prin:
contact direct cu pielea sau fluide ale animalelor infectate (forma cutanată),
inhalarea sporilor (forma pulmonară — cea mai gravă),
consumul de carne contaminată (forma gastrointestinală).
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, forma cutanată este cea mai comună și cea mai ușor de tratat, având o rată de supraviețuire de peste 95% dacă este diagnosticată și tratată la timp.
Un context epidemiologic rar, dar nu inexistent în România
Deși România nu este considerată o țară endemică pentru antrax, cazuri izolate apar ocazional în zonele rurale, în special acolo unde sacrificarea animalelor în gospodării nu respectă normele sanitar-veterinare.
Conform Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA), ultimul caz cunoscut de antrax la om în România a fost înregistrat în 2021, într-o zonă rurală din Botoșani. Atunci, boala a fost depistată tot în urma contactului cu carne provenită dintr-un animal mort infectat.
Ce măsuri iau autoritățile în prezent
Anchetă epidemiologică extinsă: Direcțiile de Sănătate Publică și medicii veterinari au început testarea animalelor din gospodărie, iar carnea potențial contaminată a fost retrasă. De asemenea, se fac verificări și în rândul persoanelor care ar fi putut consuma sau manipula carne din aceeași sursă.
Monitorizarea zonelor de risc: Autoritățile locale colaborează cu specialiștii ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor) pentru a verifica dacă există și alte focare în comunitate.
Informarea populației: Ministerul Sănătății a emis o alertă informativă, în care recomandă evitarea sacrificării animalelor în gospodării fără aviz veterinar și achiziționarea produselor de carne exclusiv din surse autorizate.
Ce trebuie să știm ca să ne protejăm?
Nu consuma carne de origine incertă. Carnea de la animale bolnave sau moarte accidental poate reprezenta un pericol grav.
Folosește mănuși de protecție dacă intri în contact cu animale sacrificate sau cu produse crude (piei, oase, sânge).
Anunță medicul veterinar dacă animalele prezintă semne neobișnuite: febră, lipsa poftei de mâncare, deces subit.
Consultă medicul de familie dacă apar simptome cutanate (leziuni negre, inflamații) după manipularea cărnii sau pieilor de animale.
Situația este sub control, dar nu trebuie ignorată
Specialiștii atrag atenția că, deși antraxul este o boală rară în Europa, nu este complet eradicat, mai ales în mediile rurale. Răspunsul rapid al sistemului medical din România și colaborarea între autoritățile sanitare și veterinare au făcut ca situația să fie gestionată eficient.
Totuși, aceste cazuri servesc drept semnal de alarmă privind necesitatea educației sanitare, a controlului veterinar și a consumului responsabil de produse alimentare. Prevenția rămâne cea mai bună armă împotriva bolilor infecțioase transmise de la animale la om.
Surse utile pentru informare:
