Salarii uk 2026
În
timpul întâlnirii lor cu miză uriașă de la Beijing din această
săptămână, președintele chinez Xi Jinping l-ar fi întrebat pe
președintele american Donald Trump dacă cele două țări pot evita
„capcana lui Tucidide”.
Această
expresie, popularizată de politologul american contemporan Graham
Allison la începutul anilor 2010, este folosită pentru a descrie
modul în care două țări pot aluneca spre război atunci când o
superputere existentă se simte amenințată de ascensiunea uneia
noi. Allison avea în vedere în mod special China și Statele Unite.
Termenul își ia numele de la istoricul și generalul atenian
Thucydides (Tucidide – n.r.), care a scris „Istoria războiului
peloponesiac”, despre războiul
de 27 de ani dintre Atena și Sparta, izbucnit în anul 431 î.Hr.
Dar ce a spus de fapt Tucidide despre acest subiect? Și ce
legătură au Atena și Sparta cu starea actuală a relațiilor
dintre SUA și China?
Salarii uk 2026 O eroare sugerată implicit
Ideea din spatele expresiei „capcana lui Tucidide” este că
superputerea deja consacrată gestionează prost ascensiunea noii
puteri și ajunge să considere războiul inevitabil, deși acesta nu
este neapărat singura opțiune.
Conceptul se bazează pe un citat din „Istoria războiului
peloponesiac” a lui Tucidide (cartea I, capitolul 23). El a spus:
„Creșterea puterii Atenei și teama pe care aceasta
a inspirat-o în Lacedemon [Sparta] au făcut războiul inevitabil.”
Cu alte cuvinte, Tucidide spune că ceea ce a făcut inevitabil
războiul peloponesiac a fost ascensiunea puterii ateniene.
Statuia lui Tucidide, în fața sediului Parlamentului austriac (© Yair Haklai / Wikimedia Commons)
La acea vreme, mulți greci susțineau că Atena și Sparta au
intrat din nou în război din cauza unor dispute mai mici.
Dar Tucidide spune că adevărata cauză a fost frica generală pe
care Sparta (superputerea tradițională) o avea față de noul stat
puternic: Atena democratică.
Ideea generală este, desigur, că în anxietatea sa față de
ascensiunea Chinei, SUA ar putea înclina spre război chiar și
atunci când există alte opțiuni.
Totuși, mulți specialiști în Grecia antică contestă modul în
care termenul este folosit astăzi.
Salarii uk 2026 Un termen contestat
Cuvântul „capcană” sugerează că Sparta a făcut o greșeală
în 431 î.Hr. și că ar fi putut gestiona situația mai bine. Dar
asta nu este ceea ce relatează de fapt Tucidide în prima carte a
„Istoriei războiului peloponesiac”.
El arată că Sparta avea motive serioase să se teamă de
atenieni. Atena devenise deja o putere navală dominantă în Balcani
și în Marea Egee. Atrăgea aliații Spartei de partea sa și îi
ataca pe cei care refuzau să dezerteze.
Acei aliați i-au spus practic Spartei în anul 432 î.Hr.:
„Trebuie să faceți ceva în privința Atenei, iar dacă nu
acționați, ne vom alătura lor.”
Presiunea acestor aliați i-a împins pe spartani să acționeze
împotriva Atenei.
Așadar, într-un anumit sens, anxietatea Spartei față de
puterea tot mai mare a Atenei a dus la război. Sparta s-a simțit
obligată să poarte un război total împotriva Atenei pentru a-și
menține sistemul de alianțe și, în 431 î.Hr., a încălcat
tratatul de pace pe care îl avea cu Atena.
Salarii uk 2026 O perspectivă pe termen lung
Mai general, expresia „capcana lui Tucidide” se referă și la
faptul că, pe termen lung, lucrurile nu au ieșit prea bine pentru
Sparta; deși a câștigat războiul peloponesiac, a avut nevoie de
27 de ani pentru a face acest lucru.
După victorie, Sparta s-a extins masiv pentru a deveni o
superputere și mai mare. Acest lucru i-a făcut însă pe ceilalți
greci să se teamă pentru propria securitate. Creșterea puterii
spartane după 404 î.Hr. a transformat mulți aliați în dușmani.
Toate acele state grecești s-au unit apoi împotriva Spartei, care a
fost complet distrusă în 371 î.Hr., în bătălia de la Leuctra.
Întreaga arhitectură de securitate a Spartei s-a prăbușit;
și-a pierdut toți aliații, sclavii i-au fost eliberați, iar
Sparta a fost redusă la statutul de stat minor.
Prin urmare, lecția sugerată pentru SUA de expresia „capcana
lui Tucidide” este că teama de superputeri modelează puternic
relațiile internaționale.
Însă mulți dintre cei care folosesc termenul uită să
menționeze ce s-a întâmplat cu Atena pe termen lung.
Atena a supraviețuit războiului peloponesiac, și-a restaurat
democrația și armata și a redevenit o putere regională. Dar ceea
ce este fascinant este că, la începutul secolului al IV-lea î.Hr.,
Atena se afla sub o presiune uriașă din partea Imperiului Persan,
care era de multe ori mai puternic decât orice stat grec.
Astfel, Atena și-a limitat propriile ambiții și a renunțat la
ideea de a fi o mare superputere mediteraneană; a decis să
abandoneze orice încercare de a-și reafirma controlul imperial
asupra numeroaselor state grecești din Anatolia, permițându-le să
redevină supuse Imperiului Persan.
Atena a ales să se concentreze mai mult asupra Mării Egee și să
renunțe la confruntarea cu perșii; și-a recunoscut limitele
puterii.
Așadar, decizia Spartei de a intra în război cu Atena în 431
î.Hr. nu a dus, pe termen lung, la dominația totală a Atenei
asupra lumii.
Salarii uk 2026 O lecție pentru prezent
Istoria războiului peloponesiac oferă lecții importante pentru
relațiile dintre China și SUA de astăzi.
Una dintre ele este că poate fi nechibzuit ca o superputere
consacrată să încerce să oprească ascensiunea unei puteri
emergente. Sparta a învățat că o astfel de încercare poate avea
un cost teribil.
Dacă ar fi acomodat ascensiunea Atenei, Sparta ar fi putut
continua să fie o superputere până târziu în secolul al IV-lea
î.Hr.
O altă lecție este că o superputere consacrată, precum SUA,
își poate reduce ambițiile și se poate concentra pe regiunile mai
apropiate de casă.
Exact asta a făcut Atena democratică după războiul
peloponesiac. Această strategie i-a permis să înflorească din
punct de vedere cultural și politic și să țină dușmanii la
distanță până în anii 310 î.Hr.
Salarii uk 2026
––-
––-
Autor:
David
M. Pritchard, profesor asociat de istorie greacă, Universitatea
din Queensland
Articol
publicat inițial pe site-ul The
Conversation (engleză) sub licență Creative Commons.
Foto sus:
Președintele SUA,
Donald J. Trump, președintele Republicii
Populare Chineze, Xi Jinping, la Beijing, vineri, 15 mai 2026.
Fotografie oficială a Casei Albe realizată de Daniel Torok (©
“P20260515DT-0114”
by The White
House, United
States Government Work)
Mai multe pentru tine…
