Locuri de muncă români uk
În perioada 2013 – prima jumătate a anului 2025, românii din afara țării au transferat în România aproximativ 60 de miliarde de euro, de peste două ori mai mult decât valoarea inițială a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Câți bani au trimis românii din diaspora acasă în ultimii aproape 12 ani / foto: arhiva Click!
Românii care trăiesc și muncesc în afara țării au transferat
în România, între 2013 și prima jumătate a anului 2025, aproximativ 60 de
miliarde de euro. Suma depășește de două ori valoarea inițială a Planului
Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit lui Cristian Popa, membru
al Consiliului de administrație al BNR, într-o analiză publicată pe LinkedIn.
„Per total, din 2013 până la jumătatea anului 2025,
românii din afara ţării au trimis acasă aproximativ 60 de miliarde de euro, o
sumă remarcabilă, de peste două ori mai mare decât valoarea agreată iniţial a
PNRR. Un aspect important este stabilitatea şi rezilienţa acestor sume. Cei
plecaţi nu au uitat de «acasă». Numai în 2024, încasările
s-au situat în jur de 6,7 miliarde de euro (aproape 2% din PIB). Practic, suma
este de două ori şi jumătate mai mare decât acum un deceniu, pe fondul
creşterii numărului de emigranţi şi a veniturilor lor”, a subliniat Popa.
În același timp, aproximativ 1,7 miliarde de euro au părăsit
România în 2024, cu circa 60% mai mult decât în anul precedent, a precizat
oficialul BNR.
„Per ansamblu, rezultă un net de aproximativ 5 miliarde
de euro (încasări minus plăţi). Dar după prima jumătate a anului 2025
încasările încetinesc, iar plăţile accelerează. Pe baza datelor istorice şi a
celor din primele două trimestre ale acestui an, ţinând cont de trend şi
sezonalitate, o estimare prudentă indică scăderea remiterilor nete în acest an.
Pe partea de încasări, această scădere se explică probabil prin incertitudinile
economice globale, creşterea costului vieţii, ceea ce lasă multor români din
străinătate mai puţini bani de trimis, dar şi prin reîntregirea/mutarea
familiilor în străinătate, care reduce obligaţiile de întreţinere din ţară. Sau
poate că mulţi pur şi simplu nu mai au cui să trimită bani acasă”, a
explicat Cristian Popa.
Locuri de muncă români uk Diaspora și structura geografică a remiterilor
Aproape jumătate din totalul remiterilor provin din Regatul
Unit și Germania.
„Deşi diaspora din UK este numeric doar un sfert din cea
din Italia, Spania şi Franţa, în 2024 contribuţia sa financiară o depăşeşte
acum pe cea a diasporei mult mai numeroase din aceste ţări, iar faţă de acum un
deceniu, nivelul din Regatul Unit este de aproximativ zece ori mai mare.
Explicaţia ţine parţial atât de creşterea rapidă a comunităţii de români în
Regatul Unit după 2014 (când piaţa muncii britanică s-a deschis pentru români),
cât şi prin veniturile medii mai ridicate obţinute acolo. Nu doar diferenţele
de venit sunt cauza, probabil că mulţi români plecaţi mai devreme în Italia şi
Spania s-au stabilit între timp acolo, cu familiile, având cheltuieli locale
mai mari şi mai puţine rude acasă, ceea ce îi determină să trimită mai puţini
bani. Contează şi structura ocupaţională: diaspora din Regatul Unit/Germania
include o pondere mai mare de specialişti şi muncitori calificaţi, în timp ce
în Italia/Spania o parte relevantă a muncii se desfăşoară în sectoare intensive
în forţă de muncă”, mai arată analiza.
Popa mai menționează diaspora din Irlanda, relativ mică
numeric, dar care trimite sume considerabile, semn că și acolo românii au
locuri de muncă bine plătite.
„Românii ştiu să se orienteze şi să muncească acolo unde
productivitatea lor este recompensată mai bine. Dar România devine, treptat, nu
doar destinatar al remiterilor, cât şi ţară de origine a remiterilor. Pe partea
de plăţi, începând din 2022 observăm un trend clar ascendent. Volumul
remiterilor din România către exterior a crescut de peste patru ori în ultimii
cinci ani (de la sub 400 milioane euro în 2019, la aproape 1,7 miliarde euro în
2024). Dacă în 2019 raportul încasări/plăţi era 14:1, în 2024 acest raport s-a
redus la 4:1. Fenomenul este aşteptat să continue, dat fiind că deficitul de
forţă de muncă internă persistă şi companiile recrutează tot mai mulţi
muncitori străini. Vreau să fiu foarte clar: fără ei, economia României ar fi
mai mică şi traiul mai scump. Beneficiile nu pot fi contestate. Simplificând,
nu ştiu cine ar mai livra comenzile de mâncare în oraşele mari”, a punctat
oficialul BNR.
Contrar impresiei că „banii pleacă în Asia”, în top 10
destinații apare doar Nepal, cu o pondere de 7,3% din totalul plăților pe
ultimele 12 luni. Totuși, sumele către Nepal au crescut cu aproximativ 70%
an/an, în linie cu prezența tot mai mare a lucrătorilor non-UE în România.
Menținerea cotei oficiale de 100.000 de lucrători non-UE nou admişi a accelerat
aceste ieșiri. Popa subliniază că remiterile au efecte semnificative asupra
economiei și familiilor din România.
„La scară microeconomică, remiterile au efecte pozitive
directe asupra familiilor care le primesc. Pentru sute de mii de familii din
România, banii trimişi lunar de rudele din străinătate reprezintă o sursă
crucială de venit pentru acoperirea cheltuielilor de trai, educaţie şi sănătate”.
Locuri de muncă români uk „Milioane de oameni activi lipsesc astăzi de pe piaţa muncii din România”
În comunitățile cu mulți emigranți, ratele sărăciei scad,
locuințele se renovează și apar mici afaceri. „Din acest punct de vedere
remiterile sunt o modalitate prin care banii devin capital. E adevărat, o parte
consistentă a încasărilor merge în consum imediat. Dar chiar şi aşa, ponderea
care rămâne în economie sub formă de economisire şi capital contează. La nivel
macro, aceste sume îmbunătăţesc finanţarea soldului contului curent şi sunt, de
asemenea, o sursă de stabilitate pentru moneda naţională”, a explicat
oficialul BNR.
El atrage atenția că remiterile nu înlocuiesc politici
publice eficiente. „Mai degrabă, putem spune că aceste fluxuri protejează
frecvent de cele mai grave efecte ale sărăciei. Iar spre deosebire de ajutorul
guvernamental, remiterile sunt transferuri voluntare direcţionate către
gospodării, ceea ce cred că le face mai eficiente decât ajutoarele publice.
Fără birocraţie, fără distribuire arbitrară, doar ordine spontană. Însă aceste
sume nu compensează exodul de forţă de muncă”, a concluzionat Popa.
După aderarea României la UE, milioane de români au plecat
să lucreze în străinătate, generând unul dintre cele mai mari valuri
migraționale din Uniune.
„Milioane de oameni activi lipsesc astăzi de pe piaţa
muncii din România. Mulţi însă se mai şi întorc acasă. (…) În spatele
fiecărui transfer se află o poveste, cuiva îi e dor de casă şi o nevoie reală
trebuie acoperită. Când aceste condiţii se aliniază, rezultatul înseamnă
încasări de aproape 7 miliarde de euro pe an, bani care ţin multe familii pe
linia de plutire”, a menționat oficialul BNR.
