Robert Bașcoveanu, pianistul român care își construiește drumul spre marile scene muzicale, la Londra

La 19 ani, pianistul născut la Craiova studiază cu bursă integrală la Royal Academy of Music, în clasa lui Florian Mitrea, după un an în care a cântat cu orchestra șase concerte diferite și a câștigat Premiul I la Concursul Internațional „Carl Filtsch”. Pe 11 noiembrie, publicul londonez îl poate asculta într-un recital cu intrare liberă la St James's Church, Piccadilly.

Pe Piccadilly, la câteva minute de mers de agitația din Piccadilly Circus, St James's Church găzduiește de ani buni recitaluri de prânz cu intrare liberă. Biserica le programează împreună cu marile conservatoare și cu organizațiile care sprijină tineri muzicieni, iar publicul vine aici tocmai pentru a descoperi artiștii care urmează. Miercuri, 11 noiembrie 2026, pe această scenă urcă Robert Bașcoveanu, pianist român de 19 ani, student în primul an la Royal Academy of Music.

Programul pe care l-a ales spune mult despre el: Sonata nr. 2 de Scriabin, Scherzo-ul nr. 3 și două studii de Chopin, două intermezzo-uri târzii de Brahms și, la final, Valsul Mefisto nr. 1 de Liszt. Este un traseu care cere, în aceeași oră, lirism, control și o virtuozitate care nu are voie să se audă ca efort. Pentru un pianist aflat la începutul studiilor la Londra, este și o carte de vizită.

În spatele acestui recital se află un parcurs pe care îl poți urmări pas cu pas: o formare începută la Craiova, debutul cu orchestra la 16 ani, o stagiune cu filarmonicile din țară, un palmares construit în concursuri internaționale și o admitere la una dintre cele mai exigente instituții muzicale din Europa.

O casă din Craiova în care muzica era limba de zi cu zi

Robert Bașcoveanu s-a născut pe 2 iulie 2007, la Craiova, într-o familie de muzicieni. Biografia sa oficială notează că a avut de mic auzul absolut, capacitatea rară de a identifica un sunet fără o notă de referință. Într-un interviu acordat Jurnalului Olteniei, pianistul spunea că muzica este în familia lui o tradiție „din tată în fiu” și că a început studiul pianului la 6 ani, firesc, aproape din joacă.

Formarea a avut loc la Liceul de Arte „Marin Sorescu” din Craiova, în clasa profesorului Liviu Pîrvu. În paralel, Robert a lucrat cu pianistul Csíky Boldizsár, profesor la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, și cu maestrul Mihai Ungureanu. Sunt trei repere care îi apar constant în biografie și care au completat, ani la rând, studiul de la liceu cu lecții la nivel universitar.

Despre propria identitate artistică, răspunsul lui a fost scurt, în același interviu pentru Jurnalul Olteniei:

Eu sunt pianist și doar pianist.

Robert Bașcoveanu, pentru Jurnalul Olteniei

Debutul cu Ceaikovski și o stagiune întreagă pe scenele filarmonicilor

Debutul cu orchestra a venit la 16 ani, cu Orchestra Simfonică a Filarmonicii „Oltenia” din Craiova, sub bagheta maestrului Gheorghe Costin. Lucrarea aleasă a fost Concertul nr. 1 în si bemol minor de Ceaikovski, una dintre cele mai expuse partituri ale repertoriului, pe care publicul o cunoaște din prima măsură și pe care nu o poți ascunde în spatele orchestrei.

De atunci, ritmul aparițiilor s-a accelerat. Lista concertelor din stagiunea 2025–2026, publicată pe site-ul pianistului, arată cât de larg este repertoriul cu care a urcat pe scenă într-un singur an. În noiembrie 2025 a cântat Concertul nr. 1 de Beethoven cu New Hope Orchestra la Cluj-Napoca, Concertul nr. 2 de Rahmaninov cu Filarmonica „Oltenia” sub bagheta lui Mikica Jevtić și Concertul nr. 5 „Imperialul” de Beethoven cu Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploiești, dirijată de Radu Postavaru.

Primăvara lui 2026 a adus Concertul nr. 1 de Ceaikovski la Filarmonica „Dinu Lipatti” din Satu Mare, cu dirijorul Junping Qian, Concertul nr. 2 de Rahmaninov la Târgu Mureș, sub bagheta lui Renato Balsadonna, și Concertul nr. 5 în fa minor de Bach la Sala Thalia, cu orchestra de coarde a Filarmonicii de Stat Sibiu și dirijorul Gerald Karni. În iunie a urmat Concertul nr. 20 în re minor de Mozart cu Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea, cu dirijorul Vlad Vizireanu. Între concerte au existat recitaluri solo la Pitești, Craiova și Vâlcea, un recital la Palatul Jean Mihail din Craiova dedicat memoriei lui Dinu Lipatti și o seară de muzică de cameră cu sonatele pentru vioară și pian de Franck și Brahms. Pe lista scenelor care l-au găzduit se află și Filarmonica de Stat Oradea, unde a interpretat Concertul nr. 1 de Ceaikovski.

Socoteala e simplă și grăitoare: între noiembrie 2025 și iunie 2026, Robert Bașcoveanu a cântat cu orchestra șase concerte diferite, de la Bach la Rahmaninov. Diferența de stil dintre ele este enormă. Despre concertul lui Bach, scris pentru un instrument cu claviatură al epocii, nu pentru pianul modern, el explica într-un interviu pentru Turnul Sfatului:

Pe vremea lui Bach nu exista pian. Este foarte greu în zilele noastre să cânți la pian un concert care a fost scris pentru clavecin și într-un fel trebuie să gândesc ca și cum aș cânta la clavecin.

Robert Bașcoveanu, pentru Turnul Sfatului

Palmaresul: de la Târgu Mureș la Sala Thalia din Sibiu

Biografia oficială vorbește despre peste cincizeci de premii și distincții obținute la concursuri naționale și internaționale din România, Ungaria, Spania, Franța, Italia, Germania, Polonia, Marea Britanie și Statele Unite. Câteva dintre ele marchează etapele importante ale drumului.

În 2023 a câștigat Premiul I la WPTA Spain International Piano Competition. În 2024 a obținut Premiul I la Concursul Internațional de Pian Marosvásárhely de la Târgu Mureș, o competiție în trei etape, deschisă pianiștilor de până la 33 de ani, în a cărei finală a cântat Concertul nr. 5 „Imperialul” de Beethoven. În același an a primit Marele Premiu la Concursul Internațional de Pian „Irina Șațchi”. La Olimpiada Națională de Interpretare Instrumentală a luat Premiul I trei ani la rând, în 2023, 2024 și 2025.

La prima ediție a Concursului Internațional de Pian „Dinu Lipatti”, organizat de Filarmonica „Oltenia” din Craiova în septembrie 2024, juriul i-a acordat un premiu special. Biografia sa îl prezintă drept premiul pentru cel mai bine clasat pianist român al competiției, o ediție la care Marele Trofeu a fost împărțit între concurenți din Belarus și China.

Cel mai important rezultat de până acum a venit în iunie 2026, la Sibiu. La ediția aniversară cu numărul XXX a Concursului-Festival Internațional de Interpretare Pianistică și Compoziție „Carl Filtsch”, organizat de Filarmonica de Stat Sibiu, Robert Bașcoveanu a câștigat Premiul I la categoria C, în valoare de 3.000 de euro. În gala finală din 11 iunie, de la Sala Thalia, a cântat Concertul nr. 2 în do minor, op. 18 de Rahmaninov, alături de Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu dirijată de Miguel Campos Neto.

Potrivit comunicatului filarmonicii, tot el a primit Premiul Yamaha Music Europe, de 500 de euro, Premiul editurii muzicale germane Henle Verlag și invitația de a reveni la Sibiu în stagiunea următoare, ca solist al orchestrei. Ediția a reunit 45 de concurenți din România și din străinătate, evaluați de un juriu internațional. Pentru Bașcoveanu, rezultatul are și o semnificație personală: la o ediție anterioară a aceluiași concurs, la aceeași categorie, obținuse Premiul al II-lea, cu Concertul nr. 1 de Ceaikovski.

Trei probe, peste 300 de candidați și o bursă integrală

Royal Academy of Music, fondată în 1822, este cea mai veche instituție de învățământ muzical superior din Regatul Unit. Admiterea la clasa de pian presupune o selecție internațională dură. Robert Bașcoveanu a descris-o în mai multe interviuri: un recital solo de aproximativ 40 de minute, cu lucrări de Mozart, Liszt, Rahmaninov și Scriabin, probe de teorie, armonie și forme muzicale și un interviu academic în limba engleză.

Rezultatul l-a aflat în decembrie 2025: a fost admis cu bursă integrală pentru cei patru ani de studii, din peste 300 de pianiști din întreaga lume care au concurat pentru câteva locuri. Bursa, în valoare de 120.000 de lire sterline, acoperă taxele de școlarizare. Pianistul a precizat pentru Gazeta Românească că suma este în lire, nu în euro, cum a apărut în unele publicații din România. Chiria și costurile de trai la Londra rămân, așa cum a spus chiar el, în sarcina lui și a familiei.

În prezentarea transmisă redacției Gazeta Românească, Robert Bașcoveanu a precizat că a obținut cel mai mare punctaj la admitere din ultimii 20 de ani. Redacția nu a putut confirma independent această informație. Un articol publicat de Urmele.ro în iulie 2026 notează, la rândul său, că pianistul a intrat „printre cele mai mari note din admitere”.

Întrebat de Turnul Sfatului, înainte de plecare, cum privește momentul, a răspuns fără romantism:

N-a fost un vis. A fost un țel.

Robert Bașcoveanu, pentru Turnul Sfatului

Iar pentru Urmele.ro a explicat de ce a ales Academia: „Este un loc în care tradiția, exigența și libertatea artistică coexistă într-un mod rar întâlnit. Simt că acolo pot crește cel mai mult.”

În clasa lui Florian Mitrea, un drum care se repetă

La Londra, Robert Bașcoveanu studiază cu Florian Mitrea, profesor de pian și coach de muzică de cameră la Royal Academy of Music. Alegerea are o simetrie greu de ignorat. Născut la București și stabilit în Marea Britanie din 2008, Mitrea a făcut același drum cu aproape două decenii în urmă. După studiile de la Colegiul Național de Muzică „George Enescu” din București, cu Flavia Moldovan și Gabriela Enășescu, a primit o bursă la Royal Academy of Music, unde a studiat cu Diana Ketler.

A absolvit cu First Class Honours, a obținut un masterat cu distincție și diploma DipRAM pentru recitalul final, iar în 2018 Academia i-a acordat titlul de Associate of the Royal Academy of Music, rezervat foștilor studenți cu o contribuție semnificativă la profesia muzicală. Este câștigătorul secțiunii de pian a Royal Over-Seas League Competition din 2018 și laureat al concursurilor internaționale din Scoția (2017), Hamamatsu (2015) și ARD München (2014). Martha Argerich l-a descris drept „un tânăr pianist remarcabil”.

Pentru un student venit din România, un profesor care a trecut prin aceleași etape, de la liceul de specialitate până la concursurile internaționale și la viața de concert din Marea Britanie, înseamnă mai mult decât o clasă prestigioasă. Exigența de la acest nivel nu ține doar de tehnică. Ține de felul în care un pianist își construiește repertoriul, sunetul și rezistența pe scenă. Robert pare să o fi înțeles devreme: într-un interviu pentru Turnul Sfatului, spunea că a fi solist cere o foarte mare disciplină și rigoare și, înainte de toate, dedicare față de muzică.

Primii pași pe scena londoneză

Recitalul de la St James's nu este primul său contact cu publicul britanic. Site-ul pianistului menționează un recital solo la Londra pe 24 septembrie 2026, cu lucrări de Chopin și Debussy. Numele lui apare și în programul Talent Unlimited, organizație care sprijină studenții muzicieni oferindu-le ocazia de a cânta în concerte. Recitalul din 11 noiembrie figurează printre evenimentele promovate de aceasta.

Pentru un student în primul an, aceste apariții contează. Viața muzicală londoneză funcționează în bună parte prin astfel de serii de concerte, unde programatorii, profesorii și publicul fidel urmăresc constant noile nume ieșite din conservatoare.

11 noiembrie: de la Sonata-Fantezie la Valsul Mefisto

Recitalul are loc miercuri, 11 noiembrie 2026, la St James's Church, 197 Piccadilly. Biserica, proiectată de Sir Christopher Wren și consacrată în 1684, este cunoscută pentru acustica ei și pentru seria de recitaluri de prânz. Recitalul începe la ora 13:10. Intrarea este liberă, iar donațiile sunt binevenite. Concertul va fi transmis în direct și pe canalul de YouTube al bisericii.

Sonata nr. 2 în sol diez minor, op. 19 de Scriabin, numită și Sonata-Fantezie, este o lucrare în două părți a unui compozitor încă legat de Chopin, dar care își caută deja limbajul propriu. Urmează Chopin: Scherzo-ul nr. 3 în do diez minor, op. 39, cu contrastul dintre octavele furioase și coralul din secțiunea centrală, apoi Studiul în do major, op. 10 nr. 1, construit pe arpegii largi pe toată claviatura, și Studiul în la minor, op. 25 nr. 11, cunoscut drept „Vântul de iarnă”.

Cele două intermezzo-uri de Brahms, în si bemol minor, op. 117 nr. 2 și în la major, op. 118 nr. 2, aparțin ultimilor ani de creație ai compozitorului și cer opusul virtuozității: un sunet cântat, răbdare și intimitate. Finalul este Valsul Mefisto nr. 1, S. 514 de Liszt, inspirat de episodul din Faust-ul lui Lenau în care Mefisto ia vioara și transformă un dans de han într-o scenă de seducție. Este una dintre cele mai temute pagini ale repertoriului romantic.

Chopin, Brahms și Scriabin au fost prezenți și în recitalurile solo susținute de Robert Bașcoveanu în primăvară, la Craiova și la Vâlcea. Publicul londonez va auzi, așadar, un repertoriu pe care pianistul l-a purtat deja pe scenă.

Pentru Robert, menirea interpretului este să slujească muzica

Într-un mesaj transmis redacției Gazeta Românească, Robert Bașcoveanu scrie despre recitalul de la Londra:

Aștept cu multă bucurie recitalul de la St James's Piccadilly, din Londra. Privesc această ocazie ca pe o binecuvântare de la Dumnezeu și ca pe o încurajare de a continua cu aceeași dăruire și perseverență drumul pe care mi l-am ales. Îmi doresc să cresc mereu, păstrându-mi dragostea pentru muzică și încercând să mă apropii de ea cu sinceritate, puritate și smerenie.

Robert Bașcoveanu, pentru Gazeta Românească

Despre rolul celui care urcă pe scenă, spune:

Cred că menirea interpretului este, înainte de toate, aceea de a sluji muzica, de a căuta să înțeleagă cât mai profund gândul compozitorului și de a-i transmite intențiile cu respect și sensibilitate. Sper ca, prin această întâlnire, să pot împărtăși publicului o parte din frumusețea și emoția acestor lucrări.

Robert Bașcoveanu, pentru Gazeta Românească

Iar pentru comunitatea românească din Marea Britanie are un mesaj simplu: „Vă invit cu mult drag!”

Un nume de urmărit, dincolo de palmares

Premiile spun unde a ajuns un tânăr pianist. Ce va deveni spun alte lucruri: alegerile de repertoriu, maturizarea sunetului, felul în care își gestionează primii ani într-un mediu în care toți colegii sunt, la rândul lor, câștigători de concursuri. La 19 ani, Robert Bașcoveanu are deja o stagiune completă de concerte cu orchestra, un premiu I într-o competiție cu tradiție și un loc într-o clasă de pian de la Londra.

Modelul pe care îl numește în interviuri este Dinu Lipatti, pe care îl admiră, după cum declara pentru Turnul Sfatului, pentru smerenia, rigoarea și dedicația sa. Este un reper exigent pentru orice pianist român. Miercuri, 11 noiembrie, la prânz, în Piccadilly, publicul are ocazia să asculte unde se află acum, pe acest drum, unul dintre cei mai serioși tineri pianiști români.

Surse: robertbascoveanu.com, St James's Church Piccadilly, Royal Academy of Music, Filarmonica de Stat Sibiu, Filarmonica „Oltenia” Craiova, Talent Unlimited, Jurnalul Olteniei, Turnul Sfatului, Urmele.ro, Sibiu 100, Radio Oltenia. Fotografii: arhivele filarmonicilor care l-au găzduit pe pianist, puse la dispoziție de Robert Bașcoveanu.