Joburi români londra
Mult
așteptata ecranizare a Odiseei,
realizată de Christopher Nolan, a avut premiera oficială în
cinematografe. Filmul reia epopeea antică a lui Homer despre
călătoria lui Ulise (Odiseu) spre casă după războiul troian.
Războiul troian din epopeile lui Homer este puternic mitologizat.
Totuși, acțiunea este plasată într-o lume a navigației maritime
și a rutelor pe mare, pe care grecii antici le cunoșteau foarte
bine.
Interesant este că filmul lui Nolan reinterpretează războiul
troian ca pe un război comercial pentru controlul unei rute
maritime. Acest motiv economic lipsește din opera originală a lui
Homer.
Însă ar fi fost un subiect extrem de relevant pentru atenienii
care ascultau epopeile homerice câteva secole mai târziu, într-o
perioadă în care războaiele reale depindeau de controlul unei rute
maritime vitale către Marea Neagră, care trecea chiar pe lângă
locul de unde Odiseu își începea, în mitologie, drumul spre casă:
Dardanelele.
Controlul acestei căi navigabile – inclusiv perceperea de taxe
de trecere pentru navele care o traversau – a fost esențial pentru
ascensiunea Imperiului Atenian. Acest fapt are paralele cu prezentul
și oferă lecții valoroase, într-o perioadă în care impunerea
unor taxe pe rutele maritime strategice este din nou un subiect de
dezbatere.
Joburi români londra Poarta către Marea Neagră
Dardanelele (numite de grecii antici Hellespont)
sunt o strâmtoare naturală îngustă situată pe teritoriul Turciei
de astăzi.
Împreună cu Marea Marmara și cu o altă strâmtoare aflată la
nord-est, Bosforul, ele leagă Marea Egee (și implicit Marea
Mediterană) de Marea Neagră.
Începând din jurul anului 500 î.Hr., cetățile-stat grecești,
și mai ales Atena democratică, au înțeles că stăpânirea
acestei căi navigabile era esențială pentru supraviețuirea și
prosperitatea lor.
Câteva decenii mai târziu, războaiele medice au întărit
această convingere. Xerxes, marele rege al Imperiului Persan,
construise un pod de pontoane peste Dardanele pentru a-și transporta
armata invadatoare în Grecia.
Podul de pontoane al lui Xerxes. Ilustrație de Alfred C. Weatherstone (© Wikimedia Commons)
După ce grecii
l-au învins pe Xerxes în Balcani, în anii 480 și 479 î.Hr.,
unul dintre primele lor obiective a fost să securizeze Dardanelele
și să cucerească alte orașe aflate mai la nord, în ceea ce este
astăzi Turcia, în special Bizanțul (actualul Istanbul) și
Calcedonul (astăzi Kadıköy).
În același timp, atenienii, care conduceau acum coaliția greacă
împotriva Persiei, au ocupat și trei insule importante aflate la
intrarea în strâmtoare: Imbros, Lemnos și Skyros.
Astfel, navele lor de război și cele care transportau cereale
puteau naviga în condiții mult mai sigure pe ruta dintre Atena și
Dardanele.
Joburi români londra Hrănirea unui imperiu
Asigurarea acestei rute maritime a devenit curând mai importantă
decât simpla strategie militară. Ea le-a permis atenienilor să
profite pe deplin de comerțul cu Regatul Bosforului, care cuprindea
aproximativ Crimeea de astăzi și părți din sudul Ucrainei.
Clima și relieful Greciei erau favorabile anumitor culturi
agricole, iar Atena era complet autosuficientă în ceea ce privește
producția de ulei de măsline. Însă Attica, foarte aridă, era
puțin potrivită pentru alte culturi, în special pentru cereale.
Comerțul cu nordul era, prin urmare, indispensabil pentru
dezvoltarea cetății.
Controlul Dardanelelor și, implicit, al rutei către Marea Neagră
le-a permis atenienilor să obțină cantități uriașe de hrană
ieftină, ceea ce a dus la o explozie demografică.
În anul 431 î.Hr. a izbucnit războiul
peloponesiac dintre Atena și Sparta.
Imperiul Atenian (galben) în timpul războiului peloponesiac (© Wikimedia Commons)
La acel moment, știm că Atena importa două treimi din hrana sa
din străinătate, iar cea mai mare parte ajungea prin Dardanele.
În primii zece ani ai acestui celebru conflict, care avea să
dureze trei decenii, Sparta și aliații săi au invadat în repetate
rânduri teritoriul atenian. Ca răspuns, atenienii și-au retras
populația în spatele fortificațiilor și au supraviețuit datorită
cerealelor care continuau să sosească prin Dardanele.
Joburi români londra Taxe asupra transportului maritim
În ultimii zece ani ai războiului peloponesiac, când Atena a
început să rămână fără resurse financiare, și-a înăsprit
controlul asupra acestei căi navigabile strategice.
Democrația ateniană menținuse de multă vreme garnizoane pe
ambele maluri ale Bosforului pentru a supraveghea mărfurile pe care
celelalte cetăți grecești le importau pe această rută.
Însă, în anul 413 î.Hr., Atena a introdus o taxă de 10% din
valoarea tuturor încărcăturilor care traversau Bosforul.
Veniturile uriașe obținute astfel au ajutat cetatea să reziste
încă șapte ani în fața Spartei.
Joburi români londra Cum a dus pierderea controlului la prăbușirea
Atenei
Atenei
În cele din urmă, Sparta
a câștigat războiul peloponesiac. În ultimul deceniu al
conflictului, spartanii au încheiat o alianță cu Imperiul Persan
pentru a construi o flotă capabilă să înfrunte Atena pe mare.
În anul 405 î.Hr., foarte aproape de actualul Gallipoli, flota
spartană a capturat aproape întreaga flotă rămasă a Atenei –
aproape 200 de nave – fără să fie nevoie de o luptă
propriu-zisă, iar marinarii atenieni capturați au fost executați.
Rămasă fără flotă, Atena a pierdut controlul asupra rutei
maritime, iar spartanii au împiedicat navele încărcate cu cereale
să mai ajungă din nord.
Atena a fost rapid înfometată printr-o blocadă terestră și
navală și, în cele din urmă, a pierdut războiul peloponesiac.
Pierderea controlului asupra acelei înguste căi navigabile din
apropierea Troiei antice a dus astfel la căderea Imperiului Atenian.
Joburi români londra Istoria se repetă
Filmul lui Christopher Nolan oferă o lecție emoționantă și
atemporală despre costurile umane ale războiului și despre faptul
că recurgerea la război ar trebui să fie întotdeauna ultima
soluție.
Însă istoria antică a strâmtorii pe lângă care se afla Troia
oferă și lecții importante pentru înțelegerea conflictelor
contemporane, inclusiv a tensiunilor dintre Statele Unite și Iran.
Istoria Dardanelelor ne avertizează că state și imperii pot să
se ridice sau să se prăbușească în funcție de cine controlează
asemenea căi navigabile strategice. Statele prudente – precum
Atena democratică – își asigură controlul asupra acestor
strâmtori de-a lungul mai multor generații, folosind toate
instrumentele diplomatice și militare de care dispun. Punerea în
pericol a comerțului liber prin asemenea rute sau gestionarea lor
într-un mod nechibzuit poate avea consecințe extrem de grave.
Foto sus:
Strâmtoarea Dardanele. Hartă de Pierre Belon, din 1554 (©
Wikimedia
Commons)
Joburi români londra ––-
Autor: David
M. Pritchard, profesor asociat de Istorie Greacă, Universitatea
din Queensland
Articol publicat inițial pe site-ul The
Conversation (engleză) sub licență Creative Commons.
Mai multe pentru tine…
