Comunitatea românească din Marea Britanie a crescut rapid după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007. Dacă majoritatea românilor s-au integrat și au contribuit pozitiv la societatea britanică, în paralel au apărut și grupări infracționale organizate, cunoscute în spațiul public drept „clanuri românești”. Aceste grupări, structură informală, sunt implicate în activități ilegale variate, iar impactul lor provoacă îngrijorări atât pentru autorități, cât și pentru comunitate.
Structura și modurile de operare ale clanurilor
Clanurile românești se bazează adesea pe legături familiale sau de prietenie strânsă, consolidându-și influența prin loialitate și intimidare. În Marea Britanie, ele operează în special în marile orașe, precum Londra, Manchester, Birmingham și Liverpool.
Activități infracționale frecvente:
Furturi organizate: jafuri din magazine, spargeri de locuințe, furturi din mașini.
Tâlhării și agresiuni: atacuri stradale, mai ales în zone cu comunități vulnerabile.
Trafic de persoane și exploatare: recrutarea femeilor și copiilor pentru muncă forțată sau prostituție.
Trafic de droguri: distribuție și vânzare în orașele mari.
Spălare de bani și fraudă: folosirea unor afaceri aparent legale pentru a acoperi activități ilegale.
Aceste grupuri sunt cunoscute pentru utilizarea intimidării și violenței împotriva celor care încearcă să le denunțe sau să interfereze cu activitatea lor.
Impactul asupra comunității și societății britanice
Clanurile românești afectează reputația întregii comunități românești, generând stereotipuri negative. Mulți cetățeni români se simt nedreptățiți și stigmatizați din cauza acestor grupări.
În același timp, criminalitatea generată de aceste clanuri ridică probleme serioase de securitate în anumite cartiere, influențând nivelul de trai și siguranța localnicilor.
Reacția autorităților britanice
Guvernul britanic și poliția au recunoscut problema și au implementat strategii complexe pentru combaterea acestor grupuri.
Operațiuni și colaborări internaționale:
Metropolitan Police Service (MPS) a înființat unități speciale dedicate investigării criminalității organizate de origine românească și est-europeană.
Poliția colaborează cu Europol și autoritățile române pentru a schimba informații și pentru a extrăda membri de clanuri.
În 2019, autoritățile au lansat operațiunea „Goldbelt” pentru a combate hoțiile organizate și traficul de persoane legate de clanuri.
Exemple notabile
În 2020, un clan românesc din Londra a fost destructurat în urma unei operațiuni care a dus la arestarea a peste 30 de membri implicați în furturi și trafic de persoane. (Sursa BBC)
În Manchester, autoritățile au raportat creșteri ale infracționalității organizate de grupuri românești, subliniind necesitatea unui răspuns coordonat. (Manchester Evening News)
Cazuri reale și povești din teren
1. Clanul Tănase din Londra
Unul dintre cele mai mediatizate cazuri este cel al clanului Tănase, originar din județul Bacău. Membrii acestui clan au fost implicați într-o serie de jafuri violente în Londra, folosind tactici de intimidare și agresiune pentru a controla anumite cartiere.
În 2019, poliția Metropolitană a arestat 12 membri ai clanului, după o investigație de peste un an care a dus la confiscarea unor sume mari de bani proveniți din furturi și traficul de droguri. Liderul grupului, Ion Tănase, a primit o condamnare de 8 ani de închisoare pentru organizare de bandă infracțională și trafic de substanțe interzise. (Sursa: The Guardian)
2. Povestea Cristinei și a traficului de persoane
Cristina M., o tânără româncă din București, a fost ademenită în Marea Britanie cu promisiunea unui loc de muncă legal. A ajuns însă să fie exploatată într-un bordel din Manchester, controlat de un clan românesc specializat în trafic de persoane.
După un an de suferință, Cristina a reușit să fugă și să depună mărturie împotriva traficanților, ceea ce a dus la arestarea a 7 membri ai grupării și la închiderea centrului de exploatare. Cazul a fost preluat de organizațiile de protecție a victimelor traficului și a fost mediatizat pe larg în presa britanică. (Sursa: BBC News)
3. Clanul Popescu și frauda bancară
Clanul Popescu, cu ramificații în Londra și Birmingham, a fost implicat în scheme complexe de fraudă bancară și spălare de bani. Membrii au folosit documente false și identități multiple pentru a obține credite și pentru a spăla milioane de lire sterline.
În 2021, autoritățile britanice au reușit să destructureze această rețea în urma unor investigații realizate în colaborare cu poliția română. Liderul clanului, Alexandru Popescu, a fost condamnat la 10 ani de închisoare. (Sursa: The Telegraph)
Provocările luptei împotriva clanurilor
Dificultatea obținerii de probe: membrii clanurilor folosesc tăcerea și intimidarea pentru a împiedica cooperarea cu poliția.
Migrația și mobilitatea ridicată: membrii pot traversa ușor granițele UE, complicând urmărirea lor.
Lipsa integrării: dificultăți sociale și economice pot alimenta recrutarea în astfel de grupări.
Soluții și recomandări
Pentru a contracara influența clanurilor, experții recomandă:
Intensificarea colaborării internaționale între forțele de ordine.
Programe de integrare socială și educațională în comunitățile vulnerabile.
Sprijin pentru victimele traficului de persoane și campanii de conștientizare.
Clanurile românești din Marea Britanie reprezintă o provocare serioasă pentru securitatea publică și imaginea comunității românești. Combinația dintre acțiuni ferme ale autorităților și măsuri sociale poate contribui la diminuarea acestui fenomen. Este esențială o abordare echilibrată, care să descurajeze criminalitatea, dar să protejeze și drepturile cetățenilor.
