Joburi români londra
Cinci semnale care au anticipat crizele trecutului se suprapun acum și indică o ajustare severă a economiei globale, în timp ce România se confruntă cu datorii uriașe și un rating fragil.
Războiul din Ucraina a intrat în al cincilea an, iar pandemia încă își aruncă umbra asupra lanțurilor de aprovizionare. Sub această suprafață aparent calmă, însă, economia globală acumulează fisuri tot mai adânci. Nimeni nu poate spune cu certitudine când vine lovitura. Dar semnalele există.
Și, luate împreună, ele descriu un peisaj familiar pentru cei care au trăit criza din 2008. Primul semnal vine din piața obligațiunilor.
În mod normal, statul plătește dobânzi mai mari pentru împrumuturile pe termen lung decât pentru cele pe termen scurt, pentru că investitorul își asumă mai mult risc.
Când raportul se răstoarnă, adică atunci când dobânzile pe 2 ani sau pe 3 luni le depășesc pe cele pe 10 ani, piața transmite un mesaj de neîncredere în viitorul apropiat. Inversarea curbei randamentelor a anticipat, de-a lungul ultimelor cinci decenii, aproape fiecare recesiune majoră.
Al doilea semnal apare în fabrici și în birouri. Indicele Managerilor de Achiziții, cunoscut drept PMI, măsoară pulsul activității economice. Când coboară sub 50 de puncte, înseamnă că sectorul manufacturier sau cel al serviciilor se contractă.
Companiile nu mai angajează, reduc orele și suspendă recrutările. Rata șomajului rămâne încă mică, dar piața muncii reacționează cu întârziere. Sub aparența stabilității, presiunea se acumulează. Al treilea semnal vine dinspre bănci.
Înainte ca o criză să izbucnească, instituțiile financiare devin brusc mai prudente. Dobânzile la creditele ipotecare și de consum urcă. Firmele mici și mijlocii găsesc tot mai greu finanțare pentru refinanțarea datoriilor. Ratele de neplată la carduri și la creditele de consum cresc.
Lichiditatea scade, iar efectul de domino ajunge să blocheze investițiile private. Al patrulea semnal are rădăcini mai adânci. Atunci când o economie crește mai mult pe datorie decât pe productivitate, vulnerabilitatea la șocuri externe devine extremă.
Dacă dobânzile rămân ridicate mult timp, costul refinanțării devine nesustenabil pentru guverne și pentru companiile zombie, acele firme care produc bani doar cât să-și plătească dobânzile, nu și capitalul. Falimentul lor declanșează reacții în lanț pe piețele financiare. Al cincilea semnal
se citește în comportamentul marilor investitori. Înainte de o criză, capitalul fuge din activele riscante, precum acțiunile companiilor tech sau titlurile speculative, și se refugiază în aur, metale prețioase, numerar și obligațiuni guvernamentale pe termen scurt.
Când piața de capital rămâne sus doar datorită câtorva acțiuni mari, iar lățimea pieței se subțiază, retragerea banilor deștepți este ultimul avertisment.
Joburi români londra Cum arată tabloul când semnalele se suprapun
Niciunul dintre aceste semne, luat separat, nu garantează o prăbușire. Dar suprapunerea lor, inversarea curbei obligațiunilor, scumpirea creditului, datoriile mari și restrângerea activității industriale arată că ciclul economic a ajuns la maturitate și că riscul unei ajustări severe este ridicat.
Joburi români londra Cât de pregătită este România pentru furtună
În acest context, întrebarea care se pune este cât de pregătită este România. La aproape două decenii de la criza financiară, economia românească este semnificativ mai mare.
PIB-ul a crescut de 3,8 ori față de 2008, iar salariul mediu brut de 6,2 ori, spune Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, pentru adevarul.ro. Creșterea veniturilor a venit însă la pachet cu o datorie publică uriașă.
Raportată la PIB, datoria publică este de aproape cinci ori mai mare decât în 2008, iar deficitele bugetare sunt mult mai greu de finanțat într-o lume în care costul banilor a explodat. România are astăzi o economie mai complexă și o structură de proprietate diferită față de acum 18 ani.
Dar aceste schimbări nu șterg vulnerabilitățile. Ratingul suveran se află, într-o poziție inconfortabilă, cu doar o treaptă deasupra celui nerecomandat pentru investiții, avertizează Cazacu. Într-un peisaj economic internațional care se deteriorează, nivelul datoriei și al deficitului devine critic.
Statul trebuie să se finanțeze într-un mediu în care banii costă mult mai mult decât în anii de după criza financiară. Iar această ecuație, spun analiștii, nu lasă prea mult loc de manevră.
Distribuie
