Locuri de muncă români uk
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis în ședinșa de amrți menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.
Într-un comunicat de presă, BNR arată că războiul din Orientul Mijlociu și creșterea prețurilor pentru produsele energetice au efecte directe asupra inflației, creșterii economice și pieței muncii.
Principalele mesaje ale BNR:
- Rata anuală a inflației a continuat să se reducă lent în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31 la sută în februarie, de la 9,69 la sută în decembrie 2025.
- Activitatea economică s-a comprimat cu 1,9% în trimestrul IV 2025, după ce a scăzut cu 0,1 la sută în trimestrul precedent (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă o adâncire mai pronunțată a deficitului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată.
- Față de aceeași perioadă a anului anterior, avansul PIB s-a redus la 0,2% în trimestrul IV 2025, de la 1,7% în trimestrul III, în principal ca urmare a coborârii accentuate în teritoriul negativ a aportului variației stocurilor, dar și ca efect al contracției moderate în termeni anuali consemnate în acest interval de consumul gospodăriilor populației.
- Cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul I 2026 față de trimestrul precedent, asociată însă cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB, în condițiile unor evoluții relativ omogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.
- Astfel, în luna ianuarie 2026, vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor prestate populației și-au accentuat puternic declinul în termeni anuali, iar dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a continuat să descrească alert, reintrând moderat în teritoriul negativ. Totodată, producția industrială și-a amplificat semnificativ contracția în termeni anuali.
- Efectivul salariaților din economie și-a accentuat în ianuarie 2026 trendul descreșterilor lunare întrerupt la jumătatea trimestrului precedent, amplificându-și astfel contracția în termeni anuali, în timp ce rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o scădere pe ansamblul primelor două luni din 2026, de la valoarea medie de 6,2 la sută la care a urcat în trimestrul IV 2025. Sondajele de specialitate aferente trimestrului I 2026 indică însă o slăbire evidentă a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, după ușoara redresare din trimestrul IV 2025, precum și o scădere accentuată a deficitului de forță de muncă raportat de companii, inclusiv în contextul crizei energetice și a incertitudinii mari generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
- Randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au accentuat trendul descendent la mijlocul trimestrului I 2026, pentru ca în primele două decade din martie să consemneze creșteri ample, doar în mică măsură corectate ulterior, în condițiile deteriorării abrupte a sentimentului investitorilor financiari, mai ales față de piețele din regiune, odată cu declanșarea războiului din Orientul Mijlociu, de natură să genereze o criză energetică globală.
- Cursul de schimb leu/euro a înregistrat de asemenea o creștere, dar relativ modestă, inclusiv din perspectivă regională, și a tins apoi să se mențină pe noul palier, dată fiind și ameliorarea considerabilă a soldului tranzacțiilor rezidenților pe piața valutară interbancară.
- Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum și efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 și să antreneze astfel o corecție descendentă abruptă a ratei anuale a inflației.
- Progresul corecției bugetare inițiate în 2025 este de natură să intensifice în perspectivă presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea cererii agregate – cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste -, și să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent.
- Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.
- Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă războiul din Orientul Mijlociu și actuala criză energetică globală, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.
- În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.
Menținerea dobânzilor a fost anticipată de majoritatea analiștilor, în contextul creșterii presiunilor inflaționiste.
T. S.
