Analiză Realitatea Plus: pericolele războiului din Ucraina și planul de înzestrare a Armatei României pentru următorii zece ani

Europa își întărește apărarea: statele NATO se pregătesc pentru riscul unor atacuri rusești

Oficialii europeni de rang înalt sunt în alertă și iau în calcul scenariul în care Rusia ar putea lansa atacuri cu drone sau rachete împotriva unor țări NATO. Germania își pregătește spitalele pentru un eventual conflict, Lituania și-a actualizat planurile de evacuare, iar trupele Alianței Nord-Atlantice desfășoară exerciții în regiunea baltică. În România, președintele Nicușor Dan recunoaște că, deși țara și-a îmbunătățit capacitatea de răspuns la amenințarea dronelor, nu este încă pe deplin pregătită pentru un astfel de scenariu, arată analiza Realitatea Plus.

O analiză Realitatea PLUS despre evoluția războiului declanșat de Rusia, răspunsul statelor NATO și obiectivele României pentru următorii 10 ani în privința înzestrării armatei.

Europa se pregătește pentru un posibil test al NATO

Europa își crește nivelul de pregătire militară pe flancul estic, după ce reprezentanți ai serviciilor de informații au avertizat că Rusia ar putea pregăti un test al capacității de reacție a statelor NATO. Potrivit prim-ministrului Poloniei, scopul lui Vladimir Putin ar fi subminarea Articolului 5, destabilizarea aliaților Ucrainei și, în final, slăbirea alianței nord-atlantice.

Planul rusesc, potrivit serviciilor de informații, ar include atacuri cu drone și rachete asupra țărilor care sprijină Ucraina, inclusiv Polonia, afirma pe 17 septembrie 2026 premierul polonez Donald Tusk, la postul TVN24.

Ca răspuns direct la alerta lansată de Tusk, Franța a organizat o reuniune de urgență pentru a evalua situația de securitate.

Amenințarea hibridă din partea Rusiei la adresa europenilor și a Franței s-a intensificat, a afirmat în acest context președintele francez Emmanuel Macron.

Germania s-a alăturat, la rândul său, statelor care iau măsuri suplimentare, mai ales după tentativa de atac cu drone din Leipzig, despre care cancelarul Friedrich Merz a declarat că ar fi fost pregătită îndelung de Rusia.

Atacatorii acționează din ce în ce mai fără scrupule, fiind dispuși să provoace chiar și pagube materiale grave, ba chiar răniți și morți.

Astfel, Germania a început să pregătească spitalele pentru eventualitatea izbucnirii unui război. De asemenea, ministrul Apărării de la Berlin a declarat că armata germană intenționează să înființeze primul său regiment de drone anul viitor, cu o rază de acțiune de până la 500 de kilometri.

Și Lituania se pregătește pentru un posibil conflict. Premierul Mindaugas Sinkevičius a declarat că autoritățile au elaborat planuri de evacuare pentru mai multe scenarii de securitate.

Într-o intervenție la BBC Politics, acesta a explicat că țara sa are un plan de rezistență în cazul unui atac și chiar planuri de evacuare pentru populație.

În același timp, Belarus organizează exerciții militare cu scenarii de combatere a dronelor în apropierea Lituaniei.

La rândul său, NATO dispune de trei planuri majore, însumând aproximativ 4.000 de pagini, pentru apărarea flancului estic. Comandantul suprem al forțelor NATO în Europa a transmis și un avertisment direct către Vladimir Putin privind un eventual atac asupra Alianței: „Mai bine să nu încerce sub comanda mea!”.

România promite 5% din PIB pentru apărare până în 2035

În România, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și-a asumat în fața NATO că țara va aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Cea mai mare parte a fondurilor, 3,5% din PIB, va fi destinată apărării propriu-zise, iar restul de 1,5% va fi alocat infrastructurii și securității.

Creșterea bugetelor de apărare a permis, potrivit MApN, inițierea unui amplu proces de modernizare a structurii de forțe, cu efect direct asupra achizițiilor de tehnică militară și muniții.

Primul document aprobat de CSAT este Planul de înzestrare a Armatei României, care vizează următorii 10 ani. Prioritățile sunt organizate în șase mari categorii de capabilități, conform terminologiei NATO.

Capabilitățile de angajare includ echipamentele și sistemele destinate direct luptei, precum armamentul individual modern de tip NATO, avioanele multirol F-35, tancurile principale de luptă, sistemele HIMARS și obuzierele de 155 mm.

Capabilitățile de protecție includ sisteme precum rachetele antiaeriene Patriot și transportoarele blindate Piranha 5.

Capabilitățile de consultare, comandă și control cuprind infrastructura hardware, software și rețelele de comunicații securizate necesare conducerii operațiunilor militare.

Capabilitățile de informații reunesc sistemele pentru culegerea, analizarea și transmiterea datelor din teatrele de operații, precum dronele tactice, senzorii și sistemele radar.

Capabilitățile de proiecție includ aeronavele de transport militar C-130 Hercules și C-27J Spartan, iar capabilitățile de sustenabilitate vizează lanțurile de aprovizionare, suportul logistic, mentenanța și stocurile de muniție și combustibil.

Al doilea document, Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2044, oferă o perspectivă mai amplă, pe termen de 18 ani. Acesta prevede atingerea unui efectiv de aproximativ 120.000 de militari activi, dotați cu tehnică modernă și capabili să susțină operațiuni de lungă durată.

ECHIPAMENTE PRIN PLANUL DE ÎNZESTRARE AL ARMATEI ROMÂNE

F-35: 32 de aeronave – 6,5 miliarde USD
– program aprobat, contractul/implementarea pe termen lung

PATRIOT: 7 sisteme, inclusiv unul nou pentru înlocuirea celui donat Ucrainei

ABRAMS: 54 tancuri + 12 derivate
– 1,07 miliarde USD
– livrarea completă estimată pentru 2028

K9 THUNDER: 54 de obuziere autopropulsate
– livrările încep la finalul acestui an

HIMARS: 54 de lansatoare

PIRANHA 5

SURSA: MApN

Cele două proiecte arată bine pe hârtie, însă experții atrag atenția că realizarea obiectivelor depinde în mare măsură de modul în care vor fi implementate programele finanțate prin mecanismul SAFE.

Prin acest program, România a împrumutat 16,68 miliarde de euro de la Comisia Europeană pentru achiziția de echipamente militare și dezvoltarea infrastructurii. O parte importantă a fondurilor urmează să ajungă la gigantul german Rheinmetall, fapt criticat inclusiv de șeful ROMARM.

SUMELE URIAȘE DIN SAFE CARE VOR AJUNGE ÎN GERMANIA
3,3 mld. € – 298 vehicule de luptă pe șenile și derivate
981,9 mil. € – 7 Skynex + 2 Skyranger + 2 Millennium
920 mil. € – 2 nave de patrulare + 2 nave pentru intervenții ale scafandrilor
449,7 mil. € – muniție AHEAD de 35 mm
TOTAL: aprox. 5,69 MILIARDE €

SURSA: Contractul semnat de România cu Rheinemtall

Industria de apărare din România este puternică și are potențial. De ce nu s-ar putea face o mașină de luptă, un MLI, precum Cobra cumpărat de la turci, în România, pe aceeași platformă realizată deja de Dacia?, a afirmat Răzvan Pîrcălăbescu, la o întâlnire cu ministrul Apărării, Radu Miruță.

Între timp, Rheinmetall a evaluat costurile pachetului la 5,7 miliarde de euro, iar România trebuie să aștepte până în 2028 pentru începerea livrărilor.

Unul dintre contracte, în valoare de 920 de milioane de euro, prevedea și preluarea șantierului Damen din Mangalia, intrat în faliment în aprilie, unde ar fi urmat să fie construite patru nave de patrulare. Cu toate acestea, reprezentanții companiei nu s-au prezentat la licitațiile organizate de lichidatorul judiciar. Criticii și o parte dintre liderii politici acuză Rheinmetall că așteaptă o scădere semnificativă a prețului șantierului.

În plus, în timpul negocierilor pentru contractele din programul SAFE, compania germană ar fi solicitat majorarea prețurilor cu aproximativ o treime. După refuzul autorităților române, producătorul a anunțat că va reduce nivelul producției realizate în România față de planurile inițiale.

Număr record de incidente cu drone în România

Între timp, România este tot mai expusă incidentelor cu drone. În primele opt luni ale anului au fost înregistrate 30 de drone intrate pe teritoriul țării, dintr-un total de 49 de incidente consemnate de la începutul invaziei ruse din februarie 2022.

Cel mai grav incident a avut loc în Galați, în noaptea de 28 spre 29 mai, când o dronă kamikaze rusească încărcată cu explozibil a pătruns adânc în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc cu 10 etaje. În urma impactului, o femeie de 53 de ani și fiul său de 14 ani au suferit arsuri și au fost transportați de urgență la spital.

Nicușor Dan a recunoscut, într-un interviu acordat CNN International, că România nu este încă pe deplin pregătită pentru amploarea acestui nou tip de amenințare.

Fenomenul dronelor este nou și am avut aceeași problemă ca toți ceilalți. Statele Unite ne-au ajutat cu radare și echipamente pentru interceptare. Nu suntem complet pregătiți, dar am făcut astfel de îmbunătățiri, a declarat președintele României.

Mai mult, șeful statului a apreciat că Donald Trump are dreptate atunci când critică nivelul contribuțiilor europene la apărarea comună.

Pe o perioadă îndelungată, Statele Unite au apărat Europa sau au contribuit la apărarea acesteia. Din punct de vedere economic, această contribuție nu a fost proporțională. În acest sens, președintele Trump are dreptate. Da, trebuie să reechilibrăm această contribuție.

Cât despre pericolul unui atac direct al Rusiei asupra unui stat NATO, Nicușor Dan consideră că un asemenea scenariu nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani. Și oficialii Alianței transmit că nu există un pericol iminent.

Totuși, atât România, cât și NATO insistă asupra necesității pregătirii Europei pentru eventuale situații de criză, înainte ca următoarea dronă, următorul atac sau următoarea escaladare să nu mai reprezinte un incident izolat, ci începutul unei confruntări directe.