Joburi români londra
Istoricii
români au scris că Al Treilea Reich a știut să jefuiască bine de
tot aliatul din Carpați și n-a oferit ceva la schimb sau a dat
mărgele ca la triburile de indieni de pe vremuri. Timp de decenii
poveștile au fost repetate, fiecare autor cosmetizând pentru a
realiza un text cât mai frumos și pe gustul autorităților.
Trebuia cu orice preț să nu se spună adevărul și să regimul lui
Hitler să fie negativ sub toate aspectele.
Istoricul
Andreas Hillgruber a publicat date despre comerțul exterior al
Germaniei și rezultă că nu prea au fost oferite mărgele aliatului
de la București. Au fost oferite materiale pentru suprastructura
căilor ferate, șinele fiind uzate rapid în anii de război din
cauza traficului feroviar intens. Rețeaua de căi ferate trebuia
reparată frecvent și, mai important, se resimțea nevoia unei
măriri a capacității de transport prin realizarea de linii de
garare sau dublarea celor de circulație. În 1941, au sosit 13.200 t
de materiale, dar se putea mai mult și s-a ajuns în anul următor
la 81.300 t, ceea ce depășea livrările din orice an din perioada
interbelică. Anul 1936 a fost cel mai bun pentru achiziții de fier
și au fost cumpărate 80.883 t.
Bombardierele
americane au început să lovească industria Reichului pe timp de zi
și cele britanice executau faimoasele raiduri de noapte cu mase de
avioane grele. Erau lovite orașe întregi cu fabrici cu tot.
Economia germană începea să se resimtă, dar tot au fost expediate
spre România 72.100 t de materiale pentru suprastructura căilor
ferate în 1943. Era echivalent cu tot ceea ce a fost cumpărat de
clienții români în anul 1938, cel ce este considerat cel mai bun
din perioada economiei de tip capitalist.
Ar
fi interesant un studiu pe toate anuarele statistice germane din
perioada 1933 – 1944 pentru a se combate pofta de minciună a
istoricilor care au dorit să avanseze prin lingușirea regimului
totalitar impus de tancurile sovietice. Aliatul german nu era plăcut
din punct de vedere politic, dar a reușit să livreze materiale
pentru căile ferate ce depășeau ofertele din timp de pace. Orice
kilogram de fier era important pentru economia de război, dar
Berlinul a trimis spre București șine grele și rezistente. Este
chiar uimitor efortul depus de fabricile metalurgice pentru
îndeplinirea obligațiilor către aliatul îndepărtat.
Adevărul
trebuie spus și dacă nu este plăcut celor de la putere, mereu
dornici să pară cei mai buni în practică și în teorie. Din
păcate, au rămas prea atrași de minciuni. Istoricii au vrut să
profite de ceea ce s-a publicat și au repetat ideile vechi pentru a
putea să scrie o bibliografie cât mai vastă la finalul operelor
științifice.
Foto sus: Cale ferată (© Fortepan / tm)
Joburi români londra Bibliografie
minimală
Anuarul
statistic al României 1939 și 1940,
București, 1940.
Hillgruber,
Andreas, Hitler, Regele
Carol și Mareșalul Antonescu Relațiile germano – române 1938 –
1944,
Humanitas, București, 1994.
Mai multe pentru tine…
