Mii de persoane au protestat astăzi în București și în marile orașe ale țării împotriva măsurilor de austeritate adoptate recent de Guvernul României prin controversata OUG 156/2024, cunoscută și sub numele de „Ordonanța Trenuleț”.
Protestatarii acuză înghețarea salariilor și pensiilor, eliminarea unor sporuri și reducerea masivă de posturi în sectorul public, măsuri despre care spun că vor afecta grav veniturile românilor și nivelul de trai.
„Ne-au tăiat din salarii și din drepturi”
Manifestația principală s-a desfășurat în Piața Victoriei, unde mii de sindicaliști din domenii precum poliție, sănătate, transporturi și energie au scandat împotriva guvernului. Proteste similare au avut loc la Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și în alte orașe mari.
„Ne-au tăiat din salarii și din drepturi, în condițiile în care inflația e galopantă și traiul e tot mai greu. Nu putem accepta așa ceva”, a declarat un lider sindical din sectorul feroviar, prezent la protestul din București.
Ce prevede OUG 156/2024
Prin această ordonanță, Guvernul a dispus:
înghețarea salariilor și a pensiilor în sectorul public în anul 2025;
eliminarea unor sporuri acordate pentru muncă în zilele de weekend și de sărbători;
reducerea de posturi în ministere, agenții guvernamentale și companii de stat;
creșteri de taxe pentru anumite sectoare economice, inclusiv IT și agricultură.
Potrivit Executivului, măsurile au fost necesare pentru a aduce deficitul bugetar sub control — România a încheiat anul 2024 cu un deficit de 8,65% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Guvernul: „Ne cerem scuze, dar nu există alternativă”
Premierul Marcel Ciolacu a declarat astăzi, într-o conferință de presă, că „înțelege nemulțumirile sindicatelor”, dar a insistat că măsurile sunt impuse de „nevoia de a evita sancțiuni din partea Comisiei Europene și de a păstra ratingul de țară”.
„Dacă nu am fi luat aceste decizii dificile, România risca să piardă miliarde din fondurile europene și să intre în procedură de deficit excesiv sever”, a spus premierul.
Reacția sindicatelor
Liderii sindicali anunță că mișcările de protest vor continua și se vor intensifica:
„Dacă Guvernul nu anulează această ordonanță și nu revine la dialogul real cu partenerii sociali, vom declanșa greve generale, inclusiv în transportul public și în sistemul sanitar”, a avertizat Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical.
Sprijin extern pentru măsuri?
Reprezentanți ai Comisiei Europene au confirmat că România s-a angajat să reducă treptat deficitul sub 3% din PIB până în 2031 și că Bruxelles-ul „urmărește atent” implementarea măsurilor asumate de guvernul de la București.
Calendarul protestelor
Sindicatele au anunțat deja un calendar de acțiuni pentru următoarele săptămâni:
proteste săptămânale în fața Guvernului și a Ministerului Finanțelor;
blocaje temporare ale circulației în marile orașe;
greve de avertisment în domeniul feroviar și la Metrourex;
greve în spitale și în educație, începând din luna iulie.
Context economic
După un an 2024 marcat de scădere economică și deficit bugetar record, România încearcă să stabilizeze finanțele publice prin reducerea cheltuielilor și reformarea administrației publice.
Însă tensiunile sociale cresc, iar dacă guvernul și sindicatele nu ajung la un compromis, experții avertizează asupra riscului unor mișcări de stradă de amploare, cu efecte imprevizibile asupra stabilității politice.
