Livetext Război în Iran, ziua 71. Ce știm despre reacția Iranului la propunerea Pentagonului. Prăpastie uriașă între cele două puteri

Generalul american în retragere Mark Kimmitt spune că Statele Unite s-au confruntat din punct de vedere istoric cu dificultăți în „războaie de rezistență”, precum cele din Vietnam și Afganistan, iar conflictul actual cu Iranul este un scenariu similar.

„Armata Statelor Unite nu a înțeles cu adevărat cum să poarte un război de rezistență și este regretabil. Noi o numim «eroarea numărării cadavrelor». Noi credeam în Vietnam, cu cât ucizi mai mult, cu atât vei câștiga mai mult”, a declarat Kimmitt pentru Al Jazeera.

„Dar vedem același lucru aici în modul în care luptăm împotriva Iranului. Credem că, cu cât distrugem mai multe lansatoare de rachete, cu cât scufundăm mai multe nave, cu atât sunt distruse mai multe unități militare, că unele dintre aceste distrugeri vor duce cumva la victorie – și pur și simplu nu s-a întâmplat asta.”

Întrebat de ce SUA nu învață lecții din războaiele sale din Vietnam și Afganistan, Kimmitt a răspuns: „Și eu mă întreb asta”.

Referitor la impasul actual dintre Iran și SUA în ceea ce privește negocierile de pace, el a adăugat: „De un lucru sunt sigur: fie ne vom întoarce la masa negocierilor, fie ne vom întoarce la luptă”.

Iranul analizează o nouă propunere de pace trimisă de Statele Unite pentru a pune capăt conflictului, în ciuda schimburilor de focuri care au avut loc joi în Strâmtoarea Ormuz. Conform Al Jazeera, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe iranian a declarat că documentul este în curs de examinare, dar oficialii de la Teheran consideră că între părți încă există diferențe majore.

Ce prevede propunerea SUA?

Presa americană a relatat că Washington a transmis Iranului un document cu 14 puncte la începutul săptămânii. Acesta solicită Teheranului să renunțe la dezvoltarea armelor nucleare și să oprească îmbogățirea uraniului pentru cel puțin 12 ani. De asemenea, Iranul ar trebui să predea un stoc de aproximativ 440 kg de uraniu îmbogățit la 60%.

În schimb, Statele Unite ar ridica treptat sancțiunile, ar debloca miliarde de dolari din activele iraniene înghețate și ar retrage blocada navală asupra porturilor iraniene. Totodată, ar urma ca ambele părți să redeschidă Strâmtoarea Ormuz în termen de 30 de zile de la semnarea acordului.

Această propunere vine după ce Iranul a transmis, prin intermediul Pakistanului, un alt plan de pace cu o săptămână în urmă. Înainte de aceasta, pe 25 martie 2026, SUA propusese un acord de 15 puncte pentru o încetare a focului de o lună, dar Iranul l-a respins, având temeri că Statele Unite și Israelul ar putea lansa noi atacuri.

Reacția Iranului

Până în acest moment, Iranul nu a răspuns oficial. Însă, liderii iranieni au criticat propunerea. Deputatul Ebrahim Rezaei a descris documentul ca fiind mai „degrabă o listă cu ce-și doresc americanii decât o ofertă realistă”. La rândul său, președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a ironizat informațiile conform cărora un acord ar fi aproape, scriind pe rețelele sociale: „Operațiunea încrede-te în mine a eșuat”.

Pe fondul tensiunilor, Iranul a acuzat joi SUA că ar fi vizat un petrolier iranian și o altă navă în apropierea portului Fujairah din Emiratele Arabe Unite. De asemenea, forțele aeriene americane ar fi atacat zone civile din Bandar Khamir, Sirik și Insula Qeshm. De partea cealaltă, SUA a declarat că forțele sale navale au fost atacate cu rachete și drone iraniene în Strâmtoarea Ormuz, iar răspunsul a vizat «amenințările în curs» și «facilități militare iraniene».

În pofida acestor incidente, încetarea focului, în vigoare din 8 aprilie 2026, nu a fost oficial declarată ca fiind anulată.

Pozițiile divergente care stau în calea păcii

Discuțiile dintre cele două părți au fost marcate de o serie de planuri și contrapropuneri recente. Iranul a prezentat un plan de 14 puncte care cere rezolvarea definitivă a conflictului în termen de 30 de zile, garantarea protecției împotriva atacurilor viitoare, retragerea forțelor americane din regiune și ridicarea sancțiunilor economice. De asemenea, Teheranul dorește un mecanism nou pentru gestionarea Strâmtorii Ormuz.

În ceea ce privește programul nuclear, Iranul consideră drept «linia roșie» dreptul său de a îmbogăți uraniu, conform Al Jazeera. „Programul de îmbogățire nucleară este nenegociabil”, a declarat Almigdad Alruhaid, reporter Al Jazeera din Teheran. Negociatorii iranieni insistă că discuțiile actuale vizează exclusiv încheierea conflictului, urmând ca dosarul nuclear să fie abordat într-o etapă ulterioară, doar dacă sancțiunile sunt ridicate și se oferă garanții de securitate din partea Consiliului de Securitate al ONU.

S-ar putea ajunge la compromisuri?

Analistul Negar Mortazavi a declarat pentru Al Jazeera că Iranul ar putea arăta flexibilitate cu privire la programul său nuclear după încheierea conflictului, dar este puțin probabil să predea uraniul direct SUA.

Expertul Ali Vaez de la International Crisis Group a subliniat că ambele părți ar trebui să facă concesii dureroase pentru a ajunge la un acord. Totuși, scepticismul persistă. Chris Featherstone, politolog la Universitatea din York, a declarat pentru Al Jazeera că Iranul nu pare dispus să facă mari concesii, având în vedere lipsa de încredere în administrația Trump.

În ciuda divergențelor și a schimburilor violente, negocierile continuă, iar ambele părți par interesate de o soluție diplomatică.

Statele Unite vor media două zile de discuții intensive între Israel și Liban, în perioada 14-15 mai.

Departamentul de Stat al SUA afirmă că discuțiile vizează în principal stabilirea unui armistițiu permanent, asigurarea securității frontierelor pe termen lung și crearea unui acord de pace cuprinzător și durabil pentru a preveni noi conflicte.

Negocierile urmăresc, de asemenea, să abordeze influența Hezbollah și să restabilirea suveranității statului libanez.

În ciuda unui „armistițiu” din 17 aprilie, atacurile israeliene continuă în sudul Libanului. Cel puțin 20 de persoane au fost ucise vineri, într-una dintre cele mai sângeroase zile de la începutul războiului cu Hezbollah, pe 2 martie, a relatat Agenția Națională de Știri.

Senatorul Bernie Sanders a cerut încetarea imediată a războiului dintre SUA și Iran, afirmând că creșterea costurilor combustibililor pune o povară tot mai mare asupra familiilor americane aflate în dificultate.

„De când Trump a lansat războiul împotriva Iranului, prețurile la benzină au crescut de la 2,98 dolari la 4,55 dolari pe galon. Familiile muncitoare nu își pot permite asta. Trebuie să investim în nevoile poporului american, nu să cheltuim miliarde pentru un război neconstituțional. Acest război trebuie să se încheie acum”, a declarat Sanders pe rețelele de socializare.

Since Trump launched the war on Iran, gas prices have jumped from $2.98 to $4.55 a gallon.
Working families cant afford that. We need to invest in the needs of the American people, not spend billions on an unconstitutional war.
This war must end NOW.
— Bernie Sanders (@BernieSanders) May 8, 2026