Livetext Război în Iran, ziua 42. Rafinăriile din SUA au profituri record / Benjamin Netanyahu vrea negocieri cu Libanul

O delegaţie iraniană, condusă de ministrul de Externe Abbas Araghchi şi preşedintele Parlamentului Mohammad Bagher Ghalibaf, a ajuns recent la Islamabad, capitala Pakistanului, pentru discuţii indirecte cu Statele Unite, potrivit Wall Street Journal. Publicaţia citează surse familiare cu situaţia.

Pe de altă parte, agenţia semi-oficială iraniană Tasnim a dezminţit informaţiile, susţinând că prezenţa oficialilor iranieni în Pakistan pentru negocieri cu SUA „sunt complet false”. Alte surse media din Iran au transmis dezminţiri similare.

Din partea SUA, delegaţia este condusă de vicepreşedintele JD Vance, însoţit de trimisul special Steve Witkoff şi Jared Kushner, ginerele fostului preşedinte Donald Trump. Aceştia au participat anterior la trei runde de discuţii indirecte cu negociatori iranieni în Oman, înainte ca SUA şi Israelul să lanseze atacuri asupra Iranului pe 28 februarie.

Infrastructura critică a Arabiei Saudite a fost vizată de atacuri coordonate, confirmate oficial de autoritățile de la Riad. Potrivit informațiilor preluate de CNN de la agenția de stat Saudi Press Agency, oleoductul Est–Vest, o rută esențială pentru tranzitul țițeiului, se numără printre facilitățile lovite de agresori. Este vorba despre conducta de petrol Est-Vest de 1.200 km care ocolește Strâmtoarea Ormuz.

Relatarea, care datează de joi, nu precizează când a avut loc atacul. Conform datelor furnizate de Agenția Spațială Europeană și analizate de CNN, instalația strategică de la Abqaiq a fost cuprinsă de incendii violente. Imaginile din satelit au surprins nori denși de fum ridicându-se din incinta Saudi Aramco, după relatările privind o ofensivă iraniană.

Totuși, experții precizează că, în ciuda vizibilității focului, dovezile satelitare nu pot confirma încă sursa precisă a incendiului.

Rafinăriile de pe coasta Golfului Mexic din SUA au marje de profit record, alimentate de creșterea cererii globale pentru combustibili, scrie Reuters. Exporturile americane au crescut semnificativ, oferind rafinăriilor o oportunitate rară de a valorifica lipsa globală de produse petroliere.

Iranul a impus o blocadă în Strâmtoarea Ormuz, reducând exporturile de țiței și forțând rafinăriile din Asia și Europa să își limiteze producția. „Rafinăriile americane au oportunitatea de a vinde pe piețe unde există deficit de combustibil, fără a suferi perturbări semnificative în aprovizionarea cu țiței”, explică Jeff Krimmel, fondatorul firmei de consultanță Krimmel Strategy.

Statele Unite dispun de o capacitate de rafinare de aproximativ 18 milioane de barili pe zi, o mare parte fiind concentrată pe coasta Golfului Mexic. Hub-ul energetic din această regiune găzduiește giganți ai industriei precum Marathon Petroleum, Phillips 66, Valero Energy și PBF Energy, care beneficiază de acces direct la conducte și terminale maritime pentru export.

Conform Administrației pentru Informații în Energie din SUA, gradul de utilizare al rafinăriilor americane a atins aproape 92% în martie 2026, iar pe coasta Golfului Mexic a depășit 95%, comparativ cu o medie sezonieră de 82% în ultimii cinci ani. În schimb, în Asia, utilizarea rafinăriilor a scăzut la 80-85%, conform datelor Rystad Energy, în urma reducerilor de producție din martie și aprilie.

Exporturile de produse petroliere rafinate din SUA au atins un nivel record în martie 2026, conform datelor de monitorizare a transportului maritim. Această creștere a impulsionat semnificativ marjele rafinăriilor americane, după mai multe trimestre marcate de supraproducția globală. Cererea ridicată pentru exporturi a dus la majorarea prețurilor interne ale combustibililor, iar benzina și motorina se apropie de niveluri record la pompă, potrivit analiștilor citați de Reuters.

Președintele Donald Trump a anunțat un armistițiu temporar cu Iranul, valabil două săptămâni, condiționat de redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Totuși, traficul de petroliere rămâne redus, iar incertitudinea privind sustenabilitatea acestui acord persistă.

Decizia care a împins Statele Unite spre un conflict major cu Iranul nu a fost una spontană, ci rezultatul unor săptămâni de tensiuni, analize și dezbateri intense în interiorul administrației americane. În final, însă, totul s-a condensat într-un ordin scurt, transmis în ultimul moment, arată o amplă analiză New York Times.

Totul a început cu o întâlnire-cheie, pe 11 februarie, la Casa Albă, când premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a prezentat lui Donald Trump un plan detaliat pentru o posibilă operațiune împotriva Iranului. Potrivit acestuia, un atac comun SUA-Israel ar putea distruge rapid programul de rachete iranian, slăbi decisiv regimul de la Teheran și crea condiții pentru o revoltă internă și chiar o schimbare de regim.

Prezentarea a fost optimistă și directă și, potrivit celor prezenți, a avut un impact puternic asupra președintelui american. „Sună bine pentru mine”, i-a spus Trump prim-ministrului israelian. Donald Trump a fost foarte interesat de uciderea ayatollahului și a liderilor de vârf ai Iranului și demontarea armatei iraniene. Revolta populară în Iran și schimbarea de regim nu au influențat decizia sa privind intrarea în război cu Iranul.

British Airways a anunțat reducerea zborurilor către Orientul Mijlociu și creșterea frecvenței curselor spre India și Africa, în contextul tensiunilor regionale care afectează aviația, informează Reuters. Compania va elimina definitiv orașul Jeddah din rețea și va reduce serviciile către Dubai, Doha și Tel Aviv la câte un zbor pe zi începând din 1 iulie.

Zborurile spre Riyadh vor scădea la o singură cursă zilnică din luna mai, iar aeronavele eliberate vor fi redirecționate pentru a introduce curse zilnice către Bengaluru și Nairobi, precum și pentru a mări capacitatea pe rutele către Delhi și Hyderabad.

„Monitorizăm constant situația și suntem în contact direct cu clienții afectați pentru a le oferi mai multe opțiuni”, a declarat compania aeriană, deținută de grupul IAG. Modificările vor rămâne în vigoare până pe 24 octombrie, cu reluarea unui zbor către Dubai programată pentru 16 octombrie.

Armata israeliană a anunţat vineri că Hezbollah a lansat o rachetă spre Israel, activând sirenele de raid aerian în mai multe zone, inclusiv în Tel Aviv, transmite Reuters. Racheta a fost interceptată, conform publicaţiei Times of Israel.

Hezbollah a afirmat că a vizat infrastructura militară din Haifa, în nordul Israelului, în noaptea de joi spre vineri. Nu este clar dacă această declaraţie se referă la acelaşi atac. Armata israeliană a raportat că a lovit circa 10 lansatoare ale Hezbollah utilizate pentru atacuri asupra nordului Israelului.

Aceste confruntări au loc după ce un bombardament israelian asupra Libanului, desfăşurat miercuri, a ucis peste 300 de persoane şi înaintea discuţiilor de pace între Iran şi SUA, programate în Pakistan, ca parte a unui armistiţiu de două săptămâni.

Premierul Benjamin Netanyahu a anunţat joi intenţia Israelului de a iniţia negocieri de pace cu Libanul, incluzând dezarmarea Hezbollahului. De la 2 martie, conflictul a escaladat, cu atacuri israeliene ce au ucis circa 1.900 de persoane şi strămutat peste un milion, conform autorităţilor libaneze. În acelaşi timp, cel puţin 400 de membri Hezbollah au fost ucişi, iar gruparea a lansat sute de rachete şi drone asupra Israelului.

Tensiunile geopolitice dintre Statele Unite şi Iran au afectat bursele europene joi, determinând o scădere generalizată a principalilor indici bursieri, informează CNBC. Armistiţiul recent între cele două ţări pare deja fragil, după acuzaţiile aduse de oficialii iranieni privind încălcări ale acordului.

Indicele pan-european Stoxx Europe 600 a pierdut 0,4%, în timp ce pieţele majore au încheiat ziua în teritoriu negativ. Indicele DAX din Germania a scăzut cu 1,14%, iar CAC 40 din Franţa a înregistrat o scădere de 0,22%. La Londra, FTSE 100 a pierdut 0,05%, iar IBEX 35 din Spania a coborât cu 0,15%. Singurul indice pe plus a fost FTSE MIB al Italiei, care a crescut cu 0,50%.

Sectorul turismului şi agrementului a fost printre cele mai afectate, cu companii precum Lufthansa şi TUI înregistrând pierderi de 3,2% şi, respectiv, 1,5% faţă de ziua precedentă.

Situaţia tensionată a escaladat când Mohammad Bagher Ghalibaf, preşedintele parlamentului iranian, a acuzat SUA de încălcarea armistiţiului, invocând trei motive: atacuri israeliene asupra Libanului, pătrunderea unei drone americane în spaţiul aerian iranian şi refuzul de a recunoaşte dreptul Iranului de a îmbogăţi uraniu. În replică, preşedintele Donald Trump a declarat că trupele americane vor rămâne în regiune până la respectarea „adevăratului acord”, avertizând că orice abatere va declanşa un răspuns militar dur.

Disputa a influenţat şi pieţele asiatice, unde indicele Kospi din Coreea de Sud a scăzut cu 1,53%, iar Kosdaq cu 1,38%. În Japonia, Nikkei 225 a pierdut 0,77%, iar Topix 0,78%. În schimb, bursele americane au revenit pe creştere: S&P 500 a înregistrat un plus de 0,26%, Dow Jones a urcat cu 0,1%, iar Nasdaq a avansat cu 0,3%.

Armata din Kuweit a declarat că sistemele sale de apărare aeriană acționează pentru a intercepta dronele lansate către teritoriul său, acestea fiind primele semnalate în regiunea Golfului joi, în cea de-a doua zi a armistițiului dintre Iran și Statele Unite.

„Sistemele de apărare aeriană ale Forțelor Armate se confruntă în prezent cu atacuri ostile cu drone care au pătruns în spațiul aerian al țării, vizând mai multe instalații vitale”, a anunțat armata pe X, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării.

Armata israeliană a avertizat cetățenii joi că lansările de proiectile de către Hezbollah, care de obicei se limitează la zona de frontieră cu Libanul din nord, s-ar putea extinde și în alte părți ale țării.

„În conformitate cu evaluarea situației și în urma lansărilor de pe teritoriul libanez începând de azi dimineață, zone suplimentare din Statul Israel ar putea fi ținta atacurilor în următoarele ore”, a declarat armata într-un comunicat, îndemnând publicul să „rămână vigilent”.

Postul public de televiziune KAN a declarat că se așteaptă lansări în centrul Israelului, unde se află cele mai mari centre de populație.

Un parlamentar Hezbollah a reiterat joi respingerea de către grupul său a oricăror negocieri directe între Liban și Israel, după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că a ordonat cabinetului său să înceapă discuțiile cu Beirutul.

„Reiterăm respingerea oricăror negocieri directe între Liban și inamicul israelian și necesitatea respectării principiilor naționale, printre care se numără retragerea israeliană, încetarea ostilităților și întoarcerea locuitorilor în satele și orașele lor”, a declarat Ali Fayyad într-un comunicat distribuit canalelor media ale grupării susținute de Iran.

Fayyad a adăugat că grupul a cerut „guvernului libanez să respecte armistițiul ca o condiție prealabilă înainte de a lua orice măsuri suplimentare”. Un oficial al guvernului libanez a declarat joi pentru AFP că Beirut dorește un armistițiu înainte de a iniția discuțiile cu Israelul.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat joi că a ordonat cabinetului său să inițieze discuții directe cu Libanul în vederea dezarmării Hezbollah și a stabilirii unor „relații de pace” între cele două țări.

„Având în vedere solicitările repetate ale Libanului de a deschide negocieri directe cu Israelul, am instruit ieri cabinetul să înceapă negocieri directe cu Libanul cât mai curând posibil”, a scris biroul său într-un comunicat.

„Negocierile se vor concentra pe dezarmarea Hezbollahului și stabilirea unor relații de pace între Israel și Liban. Israelul apreciază apelul de astăzi al prim-ministrului Libanului de a demilitariza Beirutul”, a adăugat comunicatul de presă.

Un oficial al guvernului libanez, care cunoaște problema, a declarat joi pentru AFP că țara ar putea intra în negocieri numai după anunțarea unui armistițiu.

Mass-media israeliană a raportat că Yechiel Leiter, ambasadorul Israelului în SUA, va reprezenta țara la discuții, care vor avea loc „sub foc”, adică fără ca Israelul să-și oprească atacurile asupra Libanului.

Declarația a venit la o zi după ce Israelul a lansat cea mai mare serie de atacuri asupra Libanului de la începutul războiului cu Hezbollah, pe 2 martie, soldată cu peste 300 de morți, potrivit autorităților.

Declarația lui Netanyahu a urmat, de asemenea, unor convorbiri telefonice de miercuri cu președintele Trump și cu trimisul Casei Albe, Steve Witkoff, potrivit publicației americane Axios.

Înalți oficiali americani au declarat că Witkoff i-a cerut lui Netanyahu să „calmeze” atacurile asupra Libanului și să deschidă negocierile.

Publicația a citat un înalt oficial israelian care a afirmat că negocierile directe vor începe săptămâna viitoare la Washington.

Președintele libanez Joseph Aoun a reînnoit luna trecută apelul pentru o armistițiu și deschiderea negocierilor pentru a opri războiul dintre Israel și Hezbollah.

Joi, cabinetul libanez a dat instrucțiuni forțelor de securitate să restricționeze armele în Beirut exclusiv la instituțiile statului, într-un avertisment adresat Hezbollahului.

„Armata și forțele de securitate sunt rugate să înceapă imediat consolidarea impunerii depline a autorității statului asupra guvernoratului Beirut și să monopolizeze armele în mâinile autorităților legitime”, a declarat prim-ministrul Nawaf Salam la sfârșitul unei ședințe a cabinetului.

Guvernul libanez a interzis activitățile militare ale Hezbollah la începutul lunii martie, la scurt timp după începerea războiului cu Israelul, dar decizia nu a împiedicat grupul susținut de Iran să desfășoare operațiuni militare.

Beirutul s-a angajat, de asemenea, anul trecut să dezarmeze grupul, singurul care și-a păstrat armele după războiul civil din Liban din 1975-1990.

În decembrie, reprezentanții civili libanezi și israelieni au purtat primele discuții directe din ultimele decenii, ca parte a unui mecanism de monitorizare a încetării focului.

Până atunci, Israelul și Libanul, care nu au relații diplomatice oficiale, insistaseră să mențină ofițeri militari în această funcție.

Libertatea a transmis Livetext Război în Iran, ziua 41. Donald Trump este „optimist” în privința unui acord de pace / Prima zi fără bombardamente în Golful Persic, după cinci săptămâni