Costul vieții uk
Literatura
memorialistică dedicată participării României la Primul Război
Mondial s-a îmbogățit în ultimii ani cu o serie de volume
deosebit de valoroase aparținând membrilor Misiunii Militare
Franceze. După memoriile generalului Berthelot și ale ofițerului
Marcel Fontaine, cititorul român are acum la dispoziție și
memoriile aviatorului Paul Bléry, reunite sub titlul lucrării: „În
misiune în România. Anecdote de război și moravuri românești”.
Costul vieții uk De la eleganța Belle Époque, prin Rusia spre frontul românesc
Primele
pagini ale volumului evocă cu un vădit aer nostalgic atmosfera
Franței la începutul secolului al XX-lea. Orașul Pau îi apare ca
o ultimă expresie a eleganței specifice Belle Époque-ului: parcuri
și grădini atent îngrijite, doamne purtând rochii vaporoase și
umbreluțe de soare, cafenele cochete și o viață tihnită aflată
în puternic contrast cu realitatea sumbră a tranșeelor Franței
aflate în plin război. După experiența frontului, unde este rănit
luptând ca infanterist, Paul Bléry se înscrie la Școala Militară
de Aviație din Pau, locul în care își începe cariera de aviator.
Vestea
plecării în România este primită cu entuziasm. Pentru tânărul
ofițer, misiunea reprezenta o aventură și o datorie față de un
aliat aflat într-o situația dificilă. Drumul spre România îl
poartă însă prin nordul extrem și Rusia, iar impresiile sale sunt
departe de a fi favorabile.
În
Moscova anului 1916, Bléry este șocat de mizeria, sărăcia și
atmosfera apăsătoare care domină orașul. Intuiția sa politică
se dovedește remarcabilă atunci când notează, cu puțin timp
înaintea prăbușirii regimului țarist:
„Revoluția
este iminentă, va fi brutală și va veni ori azi, ori mâine”
Despre
Kiev păstrează o impresie ceva mai bună, considerând că orașul
era incomparabil mai apropiat de spiritul european decât Moscova,
chiar dacă nici aici lipsurile materiale nu puteau fi ascunse.
Costul vieții uk România văzută prin ochii unui francez
La
o primă vedere, titlul poate induce ideea unei cărți dominate de
întâmplări pitorești sau de observații ironice asupra societății
românești. În realitate, lectura oferă cu totul altceva: mărturia
sinceră a unui tânăr ofițer francez care descoperă România
într-unul dintre cele mai dramatice momente ale existenței sale și
care ajunge să privească cu admirație poporul și armata română.
Sosirea
la Iași marchează o schimbare profundă a impresiilor autorului.
Dacă Rusia îi lăsase imaginea unei societăți apăsate și
lipsite de speranță, în România francezul descoperă o lume caldă
și ospitalieră. Brăila, Iașiul și Bârladul sunt descrise cu un
farmec aparte, iar autorul evocă numeroase personalități militare
și civile cu care leagă prietenii sincere.
Deși
misiunile sale se limitează în principal la patrule aeriene și
activități specifice aviației Bléry urmărește îndeaproape
luptele din vara anului 1917 și rămâne profund impresionat de
rezistența armatei române. Poate cea mai frumoasă caracterizare pe
care o face soldatului român este aceasta:
„Soldatul
român nu se plânge niciodată. Este hrănit ca vai de lume, jalnic
îmbrăcat, nu-i pasă nimănui de el din cauza nenorocirilor care
s-au ținut lanț în acest război, și totuși niciodată n-am
văzut pe vreunul care să se lamenteze pentru soarta lui sau să
reclame vreo ameliorare a acesteia.”
Cuvintele
sale impresionează pentru că provin din partea unui observator
străin, care cunoscuse atât rigorile frontului francez, cât și
realitățile Imperiului Rus. Nu este un elogiu patriotic, ci
concluzia unui martor direct al campaniei din România.
Costul vieții uk Sfârșitul unei lumi: revoluția și anarhia rusă
Ultima
parte a volumului capătă un ritm cinematografic. Atmosfera descrisă
în paginile anterioare este înlocuită treptat de haosul provocat
de Revoluția Rusă.
Soldații
ruși de pe teritoriul românesc își abandonează pozițiile,
ofițerii sunt adeseori umiliți de proprii subalterni, iar anarhia
se răspândește cu repeziciune atât în Basarabia cât și în
nordul Moldovei. Bléry surprinde cu talent această dezagregare
completă a unei armate care cu doar câteva luni înainte reprezenta
unul dintre cei mai importanți aliați ai României.
Descrierile
sale sunt uneori ironice, alteori dramatice:
„Luați
un ucrainean, un polonez, un musulman, un cazac de pe Don, un cazac
de-al lui Kaledin, un civil insurgent din Basarabia, un bolșevic;
vârâți-i pe toți într-o sticlă, turnați în ea un litru de
alcool, agitați cât se poate de energic și îndelung și tot nu
veți avea decât o vagă idee despre halul în care a ajuns Sfânta
Rusie”
În
alt loc, autorul descrie scene greu de imaginat pentru o armată
aflată încă oficial în război:
„Soldații
ruși au abandonat toată linia frontului, care a rămas pustie în
fața inamicului, și vând echipamentele și armele austriecilor și
germanilor.”
La
Suceava, observă chiar cum bateriile de artilerie sunt scoase la
licitație, iar în Botoșani întâlnește automobile militare de
proveniență franceză abandonate într-un parc și distruse după
ce fuseseră părăsite de proprii militari.
Paginile
reprezintă unele dintre cele mai sugestive mărturii despre
prăbușirea armatei ruse și explică foarte bine de ce România s-a
văzut obligată să facă față simultan amenințării Puterilor
Centrale și anarhiei fostului aliat din răsărit.
Plecarea
lui Bléry din România este marcată de un sentiment sincer de
regret. În doar câteva luni, țara pe care o cunoscuse doar din
relatările altora devenise un loc de care se simțea profund atașat.
Costul vieții uk O ediție exemplară
Apărut
în 2024 la Editura Corint, volumul beneficiază de o ediție
remarcabilă, îngrijită și tradusă de Sorin Cristescu.
Impresionant este aparatul critic care însoțește memoriile lui
Paul Bléry, notele de subsol identifică personaje, verifică
informațiile autorului, explică împrejurările istorice și
completează numeroase detalii care altfel ar fi rămas obscure
cititorului contemporan.
Paul Bléry, „În misiune în România. Anecdote de război și moravuri românești”, Editura Corint
La
toate acestea se adaugă anexele volumului, în special mărturiile
Elenei Th, Emandi (născută Gane), publicate inițial cu titlul „Din
anii de durere. Pagini trăite”
(Bârlad 1919). Alături de un articol în „Revista
Moldovei”
(Botoșani 1927), textele oferă o perspectivă românească asupra
ofițerului francez și completează într-un mod fericit imaginea pe
care acesta și-o construiește în propriile memorii.
În
ansamblu,
În misiune în România nu
este doar o carte despre război. Este povestea întâlnirii dintre
un aviator francez și o țară aflată într-un moment de cumpănă,
dar care reușește să-și păstreze demnitatea în fața
dezastrului. Totodată, este una dintre cele mai vii mărturii despre
contrastul dintre rezistența României și prăbușirea Imperiului
Rus, motiv pentru care volumul își găsește pe deplin locul
printre cele mai valoroase memorii dedicate Marelui Război.
Mai multe pentru tine…
