Economia României a scăzut în trimestrul al treilea. Ce arată cifrele INS

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 484,091 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,2% faţă de trimestrul II 2025 şi în creştere cu 1,4% faţă de trimestrul III 2024, arată datele provizorii (1) publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 1,6% pe seria brută şi de 1,4% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2024. În perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2025, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2024, cu 0,8%, pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier”, arată datele INS.

Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2025, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în comunicatul de presă nr. 290 din 14 noiembrie 2025.

Muncă în anglia români Seria ajustată sezonier

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 484,091 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,2% faţă de trimestrul II 2025 şi în creştere cu 1,4% faţă de trimestrul III 2024.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2025 a fost de 1.412 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,4% faţă de perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2024.

Muncă în anglia români Serie brută

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 514,555 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,6% faţă de trimestrul III 2024.

Produsul Intern Brut estimat pentru primele nouă luni ale anului a fost de 1.336 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,8% faţă de perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2024.

Muncă în anglia români Categorii de resurse

La creşterea PIB, în perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2025 faţă de perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2024, contribuţii pozitive au avut următoarele activităţi economice:

– Construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 6,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,5%;

– Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,2%) cu o pondere de 3,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a crescut cu 6,8%;

– Informaţiile şi comunicaţiile (+0,2%) cu o pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,9%.

O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o impozitele nete pe produs (+0,3%), cu o pondere de 10,1% la formarea PIB, acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 2,9%.

O contribuţie negativă la creşterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri:

– Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (-0,3%) cu o pondere de 8,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu 3,7%;

– Industria (-0,1%), cu o pondere de 16,8% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a diminuat cu 0,4%.

Muncă în anglia români La creşterea PIB nu au contribuit următoarele activităţi economice:

– Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, cu o pondere de 20,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a crescut cu 0,1%;

– Intermedierile financiare şi asigurările, cu o pondere de 3,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu 0,6%;

– Tranzacţiile imobiliare, cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate nu s-a modificat;

– Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, cu o pondere de 13,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu 0,1%.

– Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii cu o pondere de 3,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,8%.

Muncă în anglia români Categorii de utilizări

Din punctul de vedere al utilizării PIB, în primele nouă luni, faţă de perioada similară din 2024, evoluţia s-a datorat, în principal:

– Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 0,5% contribuind cu +0,3% la creşterea PIB;

– Cheltuielii pentru consumul final individual al administraţiilor publice, al cărei volum s-a diminuat cu 1% contribuind cu -0,1% la evoluţia PIB;

– Consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a diminuat cu 0,9% contribuind cu -0,1% la modificarea PIB;

– Formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 4,6%, contribuind cu +1,2% la creşterea PIB.

Un impact negativ la evoluţia PIB a fost înregistrat de exportul net (-0,8%), consecinţă a creşterii mai lente a volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 3,7% corelată cu o majorare mai pronunţată a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+5,1%).