Locuri de muncă români uk
Bolojan spune că România nu riscă o criză a petrolului în următoarele 2 săptămâni. Ce s-ar putea întâmpla după. ”Oprirea țițeiului din Kazahstan ne va lovi grav”. Alimentarea rafinăriilor e în pericol, prețurile pot exploda. Ce soluții are România.
Premierul interimar Ilie Bolojan a dat asigurări că România nu ar trebui să se confrunte, cel puțin în următoarele două săptămâni, cu probleme în aprovizionarea cu petrol, după suspendarea livrărilor din Kazahstan prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC). Rompetrol caută deja rute și surse alternative pentru a evita eventuale blocaje.
„Compania Rompetrol care se aprovizionează pe relaţia Kazahstan caută variante suplimentare pentru a transporta, în aşa fel încât să-l poată rafina în condiţii normale şi în luna august. Dacă nu se va rezolva această problemă, estimează o scădere cu 10-15% a producţiei în cursul lunii august la rafinăria Petromidia”, a mai spus premierul interimar.
El a subliniat că, de asemenea, una din problemele pe care le avem ţine de aprovizionarea întregului teritoriu şi mai ales a zonei de vest a ţării datorită blocajului pe care îl avem în zona Constanţa-Feteşti, unde, datorită lucrărilor care au loc acolo pentru a putea fi terminate, suntem în situaţia în care depozitul care aprovizionează toată România de la Oil Terminal nu poate să livreze cadenţat trenurile cu cisterne către zona de vest.
„Pe parcursul verii, avem un rulaj important de trenuri, dat fiind sezonul estival către mare, care trebuie să respecte anumite rute şi anumite ore. Şi atunci, în baza discuţiilor cu CFR şi cu Ministerul Transporturilor, au fost mutate activităţile pe timp de noapte, în aşa fel încât transportul de trenuri dedicate de combustibil să se desfăşoare cu prioritate noaptea, în aşa fel încât în zona de vest a României, unde rezervele din depozite sunt la limită, să nu avem probleme în perioada următoare”, a explicat şeful Executivului.
El a menţionat că este important ca eventuale modificări care ar putea fi făcute în Parlament la legislaţia care reglementează comercializarea combustibililor în România să fie făcută în aşa fel încât să nu perturbe nici activitatea economică, să nu creeze un deficit de combustibil pe piaţa românească.
Bolojan: Nu vom fi nevoiţi să scoatem combustibili din rezerva de stat.
Premierul a fost întrebat dacă se va ajunge la situaţia în care statul să scoată din rezervă combustibili, pe fondul crizei.
„Nu vom ajunge în această situaţie şi ştirile alarmiste cred că nu sunt de bun augur. Nu poţi să ştii ce se întâmplă, nu ştiu, în Marea Neagră, ce se întâmplă în războiul dintre Rusia şi Ucraina, ce se întâmplă în Strâmtoarea Ormuz şi aşa mai departe. Deci n-ai cum să estimezi astfel de lucruri, dar s-a dovedit până acum că piaţa românească a fost o piaţă care a reuşit să facă faţă din punct de vedere al aprovizionării, având surse diversificate de aprovizionare şi, sigur, nu puteam să nu fim influenţaţi de dinamica preţurilor globale.
Cu cât conflictele, mai ales cel din Gorful Persic, se liniştesc, cu cât conflictele pe care le avem între Rusia şi Ucraina nu se extind la distrugerea infrastructurii care asigură transportul de combustibil sau încărcarea navelor, cu atât riscurile pe care le avem în perioada următoare sunt mai reduse. Dar nu se pune problema unor astfel de situaţii”, a precizat premierul interimar.
Kazahstanul a suspendat livrările de petrol prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC) către terminalul rusesc Novorossiisk, de la Marea Neagră, după atacurile cu drone lansate de Ucraina asupra petrolierelor care urmau să încarce ţiţei în acest port, transmite Financial Times.
UPDATE: După ”discuțiile” cu companiile, demisul Bolojan anunță când scad prețurile la carburanți: ”Companiile vor epuiza stocurile scumpe în câteva zile. Prețurile ar putea reveni la nivelul dinaintea lunii martie”.
Premierul demis Ilie Bolojan a declarat, joi, că preţurile la carburanţi ar urma să înceapă să scadă în următoarele zile, pe măsură ce companiile vor comercializa stocuri achiziţionate la preţuri mai mici.
Bolojan anunță când scad prețurile la carburanți: ”Companiile vor epuiza stocurile scumpe în câteva zile”
Potrivit acestuia, în a doua jumătate a lunii iulie preţurile la combustibili ar trebui să se apropie de nivelul dinaintea lunii martie.
Demisul Bolojan susține că prețurile la carburanți ar urma să scadă treptat în perioada următoare, pe măsură ce companiile petroliere vor epuiza stocurile achiziționate în perioada în care cotațiile internaționale ale petrolului erau mai ridicate.
Bolojan a făcut declaraţiile după ce a fost întrebat dacă Guvernul intenţionează să promoveze o nouă schemă de plafonare a preţului la motorină în cadrul unei eventuale sesiuni extraordinare a Parlamentului, care ar putea fi convocată în a doua jumătate a lunii iulie.
„În această perioadă, odată cu expirarea schemei de plafonare s-au întâmplat două lucruri. Primul, cel mai important şi cel mai bun, este că avem o linişte relativă în Golf, deci s-a încheiat, practic, acţiunea militară agresivă de o parte sau de alta, iar pe pieţele internaţionale preţul barilul de ţiţei a revenit la valorile de dinainte de începerea conflictului. Acest lucru nu s-a întâmplat însă şi la motorină, care este combustibilul cel mai solicitat în această perioadă şi încă avem un preţ global al motorinei mai mare decât cel de dinainte.
Al doilea fenomen este că odată cu încheierea schemei de plafonare acciza a revenit la nivelul anterior, deci în plus 36 de bani. În baza discuţiilor pe care le-am avut ieri cu reprezentanţii companiilor care operează în acest domeniu am tras câteva concluzii. Stocurile pe care ei le-au achiziţionat în urmă cu 10-15 zile, pentru că lucrează pe stocurile achiziţionate la preţurile mari de la jumătatea lunii iunie, se vor epuiza în zilele următoare şi vor intra cu produse care au fost achiziţionate la preţuri mult mai mici.
Pe cale de consecinţă, începând din aceste zile, treptat – treptat, vom vedea o scădere a preţurilor la combustibil, care în a doua jumătate a lunii iulie ar trebui să se apropie de preţurile care au fost în piaţă înainte de luna martie”, a spus Bolojan într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
El a adăugat că Executivul are pregătită o nouă schemă de plafonare a preţurilor la carburanţi, care ar putea fi promovată dacă nu se vor confirma estimările privind ieftinirea combustibililor.
Guvernul, prin Ministerul de Finanţe, a lucrat la o nouă schemă de plafonare pe care, în condiţiile în care nu vedem că piaţa se adaptează la realitate, vom putea să o promovăm ca proiect în Parlament, odată cu sesiunea care ar putea fi convocată. Din punctul meu de vedere, având discuţiile la care şi eu am participat ieri, ar trebui să ajungem în situaţia în care preţurile în piaţă să fie cele de dinaintea începerii conflictului înspre finalul lunii iulie”, a conchis Bolojan.
Potrivit premierului demis, scumpirea resimțită de la 1 iulie este explicată în principal de revenirea accizei la nivelul anterior, ceea ce a însemnat o majorare de aproximativ 36 de bani pe litru. În același timp, acesta spune că tensiunile din Golf s-au diminuat, iar prețul petrolului a revenit la nivelurile de dinaintea conflictului.
”Odată cu expirarea schemei de plafonare s-au întâmplat două lucruri. Primul, cel mai important lucru și cel mai bun, este că avem o liniște relativă în Golf. (…) Așa cum vedeți pe piețele internaționale, prețul barilului de țiței a revenit la valorile de dinainte de începerea conflictului”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a precizat însă că această evoluție nu s-a reflectat încă în prețul motorinei, combustibil aflat în această perioadă la o cerere ridicată.
”Acest lucru nu s-a întâmplat însă și la motorină, care este combustibilul cel mai solicitat în această perioadă și încă avem un preț global al motorinei mai mare decât cel de dinainte. Al doilea fenomen este că, odată cu încheierea schemei de plafonare, acciza a revenit la nivelul anterior, deci plus 36 de bani”, a explicat șeful Guvernului.
Bolojan: Companiile încă vând din stocurile cumpărate la prețuri ridicate
Ilie Bolojan a afirmat că a discutat cu reprezentanții companiilor petroliere, care i-au transmis că în prezent comercializează carburanți proveniți din stocuri achiziționate în urmă cu 10-15 zile, când cotațiile internaționale erau mai mari.
”În baza discuțiilor pe care le-am avut cu reprezentanții companiilor care operează în acest domeniu, am tras câteva concluzii. În primul rând că stocurile pe care ei le-au achiziționat în urmă cu 10-15 zile, pentru că lucrează pe stocurile achiziționate la prețurile mari, de la jumătatea lunii iunie, se vor epuiza în zilele următoare și vor intra cu stocuri care au fost achiziționate la prețuri mult mai mici”, a spus premierul.
Potrivit acestuia, pe măsură ce aceste stocuri vor fi înlocuite, prețurile la pompă ar trebui să înceapă să scadă.
”Pe cale de consecință, începând din aceste zile, treptat, treptat, vom vedea o scădere a prețurilor la combustibil, care, în a doua jumătate a lunii iulie, ar trebui să se apropie de prețurile care au fost în piață înainte de luna martie. Acesta este angajamentul și discuțiile pe care le-am purtat cu reprezentanții companiilor din acest sector”, a declarat Ilie Bolojan.
Declarațiile premierului vin după ce, de la 1 iulie, motorina s-a scumpit ca urmare a revenirii accizei la nivelul anterior. În multe stații de alimentare, majorarea s-a apropiat de 36 de bani pe litru, reflectând efectul fiscal anunțat de Guvern.
La 30 mai, barilul Brent costa 100 de dolari
Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat miercuri pentru ”Adevărul” că între momentul cumpărării țițeiului și vânzarea produsului finit pe piața din România există un decalaj de aproximativ o lună, ceea ce ar putea explica majorările de preț, dincolo de expirarea măsurii de reducere a accizei la carburanți.
La data de 30 iunie, prețul Barilului de petrol Brent era cotat la 101 dolari, în prezent, fiind cotat la 70 de dolari. Prețul unui litru de motorină varia joi, în București între 9,54 și 9,6 lei/litru.
UPDATE: Criza carburanţilor loveşte din plin România! Încă două petroliere, atacate de drone lângă un terminal strategic de la Marea Neagră prin care petrolul ajungea și în România
Atacurile cu drone din Kazahstan au cauzat scăderi grave ale producției de petrol din cel mai mare zăcământ din țară. România este direct afectată.
Încă două petroliere care se apropiau de terminalul Consorțiului Conductei Caspice (CPC) de pe țărmul rus al Mării Negre au fost atacate de drone, ceea ce complică și mai mult perspectivele exporturilor de petrol din Kazahstan, care utilizează acest terminal.
Luni, operatorul conductei petroliere CPC a anunțat că operațiunile de încărcare a petrolului la terminalul său portuar din Marea Neagră, situat în largul portului rus Novorossiisk, au fost suspendate, după atacurile cu drone asupra tancurilor petroliere.
Închiderea terminalului, prin care treceau peste 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului, la începutul acestei săptămâni din motive de siguranță, a obligat țara să-și reducă producția de petrol, au declarat autoritățile.
Sursele citate de Reuters au precizat că petrolierele HERA și ALATAU ar fi trebuit să primească petrol de la CPC. Cu toate acestea, HERA a fost avariată în urma atacului cu drone și a luat foc.
Soluțiile operatorilor din industria carburanților pentru a preveni o nouă criză. ”Aducerea de țiței în țară este, în acest moment, practic imposibilă”.
Surse avizate din industria carburanților au transmis, la solicitarea Mediafax, un punct de vedere referitor la perspectiva activării rezervelor de țiței ale României în contextul problematic declanșat odată cu sistarea încărcărilor cu țiței la terminalul CPC din Marea Neagră, în urma atacurilor cu drone din weekendul trecut, care deja a dus la creșteri de prețuri la pompă.
Comentariul vine în timp ce, potrivit surselor Mediafax, premierul interimar Ilie Bolojan are, de la ora 17:00, o întâlnire online cu principalii operatori din domeniul distribuției, privind o eventuală decizie a a apela oficial la rezervele strategice de țiței, respectiv stocuri pentru 90 de zile/trei luni, care nu sunt toate disponibile pe teritoriul României.
Bolojan va avea o întâlnire online cu principalii operatori din domeniul distribuției, privind o eventuală decizie a apela oficial la rezervele strategice de țiței, respectiv stocuri pentru 90 de zile/trei luni, care nu sunt toate disponibile pe teritoriul României.
Criza din Strâmtoarea Ormuz se apropie tot mai mult de pompele din România. Motorina standard a ajuns la o medie națională de aproximativ 9,65 lei pe litru, iar Asociația Energia Inteligentă estimează că pragul de 10 lei ar putea fi atins în prima jumătate a lunii august, dacă traficul petrolier rămâne blocat și conflictul dintre Statele Unite și Iran continuă. Într-un scenariu de escaladare severă, prețul ar putea urca spre 11,50 lei pe litru.
Mai mult, începând cu 21 iulie 2026, livrările de țiței prin terminalul Caspian Pipeline Consortium – CPC către terminalul de la Novorossiisk, aflat la Marea Neagră, au fost întrerupte. Temerile privind aprovizionarea au împins miercuri, 22 iulie, cotația petrolului Brent la aproximativ 93,85 dolari pe baril, în creștere cu peste 3% într-o singură ședință și la cel mai ridicat nivel din ultimele aproape șase săptămâni.
Patru variante
”Aducerea de țiței în țară este, în acest moment, practic imposibilă. Nu există capacități fizice efective de păstrare, iar contractele de ticketing funcționează pe principii de înțelegeri intracomunitare, cu clauze de forță majoră sau de intemperii care se activează exact în astfel de situații. În condiții de deficit regional, nimeni nu va elibera cantități din propria țară la condiții egale.
Contextul din Kazahstan care a generat blocajul este real: livrările de încărcare de la Novorossiisk au fost oprite, iar câteva nave au fost atacate. Dincolo de incidentele în sine, cred că asistăm la o agravare a relației dintre Rusia și Kazahstan. Rușii cer kazahilor să încalce sancțiunile și să îi ajute, însă acolo sunt prezente Chevron și Shell, care nu vor face acest lucru. Circulă, în plus, și o versiune potrivit căreia dronele care au lovit rafinăria Rosneft de la Omsk ar fi venit dinspre Kazahstan.
În acest context, măsurile care vor fi necesare pentru aplanarea consecințelor sunt următoarele.
Instituirea unui termen de plată pentru toate taxele vamale aferente importului de motorină și țiței. Apelarea calculată, cu titlu temporar, la rezervele de stat de țiței, dar numai dacă se confirmă că nave sunt deja pe drum sau că firmele își asumă efectiv aducerea de țiței.
Varianta drastică: limitarea de către stat a livrărilor de combustibil în benzinării, dublată de încercarea de a promova transportul în comun, inclusiv prin metode de tipul celor folosite în pandemie. În paralel, ar trebui garantat pentru toate instituțiile de stat că benzinăriile le vor livra carburant. Este o soluție grea, dar se poate ajunge acolo.
Introducerea OUG 19 (reintroducerea – n.r.) are și plus, și minus: plusul este că prețurile pot scădea, minusul este că se poate ajunge la penurie. Prețurile trebuie lăsate la nivelul lor de piață, pentru că astfel consumul va scădea de la sine, iar cine își permite va plăti. Sprijinul ar trebui acordat punctual, pe categorii unde este imperioasa nevoia”, au transmis sursele avizate ale Mediafax.
Este vorba de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19 din 26 martie 2026 privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, respectiv benzină și motorină, și pentru instituirea unor măsuri de protejare a economiei și populației pe durata situației de criză, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2026 privind măsurile aplicabile clienților casnici din piața de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027, intrată în vigoare pe 1 aprilie și care a expirat la 31 iunie.
UPDATE: Oprirea livrărilor de țiței din Kazahstan, în urma atacurilor asupra unor petroliere, ar putea pune România în fața unei noi crize a carburanților, în condițiile în care țara noastră este dependentă în mare măsură de petrolul kazah pentru alimentarea rafinăriilor. Cea mai mare parte din țițeiul importat de România provine din Kazahstan, iar întreruperea transporturilor prin sistemul Consorțiului Conductei Caspice (CPC) de la Novorossiisk ar putea bloca aprovizionarea rafinăriilor Petromidia și Petrobrazi.
Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat pentru Antena3.ro că înlocuirea petrolului kazah cu țiței din alte surse ar fi dificilă și mult mai costisitoare, ceea ce ar putea prelungi criza carburanților și ar pune presiune pe prețurile de la pompă.
”O astfel de sistare a importurilor din Kazahstan lovește puternic România. Practic, principala sursă de țiței a României este Kazahstanul, adică aproape jumătate din ceea ce procesăm noi în România vine din această țară. Din acest punct de vedere, există pur și simplu o afectare foarte, foarte puternică în linia aceasta”.
Rafinăria Petromidia e controlată de compania de stat din Kazahstan
Expertul în energie atrage atenția că dependența României de petrolul kazah este cu atât mai importantă în cazul rafinăriei Petromidia, controlată de compania națională de petrol și gaze din Kazahstan.
”Rafinăria este controlată de compania deținută de statul kazah, ceea ce înseamnă că există o dependență liniară între o mare parte din țițeiul ce se procesează și rafinăria acestei companii. Orice situație prin care s-ar recurge la obținerea țițeiului din altă parte în momentul de față este foarte complicată, ținând seama că Kazahstanul livrează importante cantități de țiței în toată Europa și Strâmtoarea Ormuz este în momentul de față semiblocadă.
Încercarea de a găsi rute alternative s-ar traduce prin costuri mult mai mari comparativ cu cele din prezent pentru țițeiul kazah:
”Măsurile pe care statul le poate lua sunt cumva legate de a încerca să sprijine diplomatic diversificarea surselor de aprovizionare și, cel mai important, e să nu se ia măsuri proaste, cum ar fi plafonarea prețului la combustibil. Când este criza aceasta mare de produse petroliere și combustibil, o astfel de situație ar alunga țițeiul care oricum e puțin și ar crea penurie în România.
Noi importăm din Azerbaidjan, din Norvegia, din Libia. Cumva, există resurse din Africa de Nord care ar putea fi atrase, din America de Sud ar exista anumite surse, dar la cu totul și cu totul alte prețuri și cu costuri suplimentare de transport, depozitare și diverse taxe pentru închirierea navelor”, a precizat expertul.
”Efectele le vom simți direct la pompă”
Economistul Adrian Negrescu a avertizat la rândul său că România riscă o criză majoră pe piaţa carburanţilor:
”România riscă o criză majoră pe piaţa carburanţilor după ce Kazahstan, de unde vin 63% din importuri, a întrerupt livrările de ţiţei. Piaţa românească a combustibililor intră într-o perioadă de criză fără precedent, după ce, începând de ieri, livrările de ţiţei prin sistemul Consorţiului Conductei Caspice către terminalul de la Novorossiisk au fost întrerupte. Efectele le vom simţi direct la pompă. Ceea ce anticipam încă de acum câteva luni, că dacă kazahii opresc livrările riscăm să avem penurie de carburanţi, riscă să devină realitate”, a scris acesta, miercuri, pe pagina sa de Facebook.
El a explicat că sistemul CPC nu este o rută de transport oarecare, ci principala arteră prin care Kazahstanul îşi exportă ţiţeiul către pieţele mondiale. Conducta, lungă de aproximativ 1.500 de kilometri, leagă zăcămintele din vestul Kazahstanului – inclusiv din zona Mării Caspice – de terminalul maritim aflat în apropierea portului rusesc Novorossiisk, de unde petrolul este încărcat pe petroliere prin trei puncte de descărcare plutitoare, amplasate la aproximativ cinci kilometri de coastă.
”Deşi traversează teritoriul Rusiei pentru a ajunge la Novorossiisk, ţiţeiul kazah este certificat ca fiind de origine kazahă şi nu intră sub incidenţa sancţiunilor occidentale impuse Moscovei – un detaliu tehnic esenţial care explică de ce România şi alte state europene au continuat să cumpere acest ţiţei fără restricţii legale, chiar şi după declanşarea războiului din Ucraina. România, potrivit datelor disponibile pentru anul 2025, îşi acoperă aproximativ 77% din necesarul de ţiţei din import, restul provenind din producţia internă. Din aceste importuri, aproximativ 63% provin din Kazahstan, principalul furnizor de ţiţei al pieţei româneşti. Făcând calculul, rezultă că aproximativ jumătate din întregul ţiţei procesat în rafinăriile din România este, de fapt, de origine kazahă. Restul necesarului este acoperit, în principal, din Azerbaidjan, Norvegia, Libia şi alţi furnizori mai mici”, se arată în postarea citată.
Rafinăriile sunt dependente de țițeiul kazah
Negrescu aminteşte că ambele mari rafinării care funcţionează pe teritoriul românesc depind, într-o măsură mai mare sau mai mică, de acest flux. Petromidia, controlată de compania petrolieră naţională kazahă, este alimentată aproape integral cu ţiţei kazah, primit prin portul Midia, operat de Rompetrol. Petrobrazi, rafinăria OMV Petrom, foloseşte la rândul ei ţiţei kazah, deşi într-o proporţie mai redusă, restul necesarului ajungând prin portul Constanţa, din alte surse.
”Tocmai din acest motiv, orice perturbare a exporturilor de ţiţei din Kazahstan sau a transportului prin terminalul CPC de la Novorossiisk poate avea efecte semnificative asupra aprovizionării rafinăriilor româneşti şi, implicit, asupra întregii pieţe interne de carburanţi – de la disponibilitatea efectivă a motorinei şi benzinei, până la preţul final plătit de şoferi la pompă.
Avertizam asupra acestui scenariu încă de acum câteva luni, când politicienii ne spuneau să stăm liniştiţi, că noi avem surse sigure de aprovizionare”, susţine economistul.
În aceste condiţii, el consideră că Parlamentul ar trebui să pună pe prima pagină a deciziilor din sesiunea extraordinară problema carburanţilor şi să decidă declararea stării de urgenţă energetice.
”Dacă autorităţile de la Bucureşti nu vor lua urgent măsuri, riscăm să ne trezim cu o criză a carburanţilor cum n-am mai avut până acum. Parlamentul ar trebui să pună pe prima pagină a deciziilor din sesiunea extraordinară problema carburanţilor şi să decidă declararea stării de urgenţă energetice. În scenariul în care kazahii vor continua blocada, nu este exclus să ajungem la restricţionarea consumului dacă nu vom găsi surse alternative de petrol şi mai ales de motorină, acolo unde importăm 80% din necesar”, a încheiat Negrescu.
Ce arată cifrele despre dependența României de petrolul kazah
Datele comerciale arată cât de important este petrolul kazah pentru România. În 2024, țara noastră a importat aproximativ 4,54 milioane de tone de țiței din Kazahstan, în valoare de circa 2,68 miliarde de dolari, potrivit datelor UN Comtrade. Kazahstanul a fost de departe principala sursă individuală de țiței pentru România.
La nivelul exporturilor kazahe, dependența de ruta CPC este și mai pronunțată. Sistemul Consorțiului Conductei Caspice a transportat în 2024 aproximativ 63 de milioane de tone de petrol, iar ruta asigură aproximativ 80% din exporturile de țiței ale Kazahstanului. Petrolul este transportat prin conductă până la terminalul de la Novorossiisk, de unde este încărcat pe petroliere pentru a ajunge pe piețele internaționale.
Problema este că această rută a devenit vulnerabilă în urma atacurilor asupra navelor. Consorțiul Conductei Caspice a anunțat că mai multe petroliere au fost atacate cu drone în timpul operațiunilor de încărcare la terminalul maritim, iar încărcarea petrolului a fost oprită. Atacul a avut loc în timp ce navele încărcau țiței provenit din zăcămintele kazahe Tengiz și Kashagan.
UPDATE: O întrerupere prelungită a exporturilor prin CPC ar pune presiune asupra pieței internaționale a petrolului, în condițiile în care sistemul transportă în mod obișnuit peste un milion de barili pe zi, potrivit Reuters. Kazahstanul caută în prezent alternative pentru exporturi, însă posibilitățile sunt limitate de poziția geografică a țării și de capacitatea rutelor alternative.
Petromidia, una dintre principalele rafinării ale României
Riscul este cu atât mai important pentru România cu cât Petromidia are un rol major în aprovizionarea pieței interne. Rafinăriile Petromidia și Vega au procesat împreună în 2025 aproximativ 6,3 milioane de tone de materii prime, dintre care circa 5,9 milioane de tone au fost procesate la Petromidia. Cea mai mare rafinărie din România a procesat un volum de aproximativ 5,3 milioane de tone de benzină și 3,1 milioane de tone de motorină și combustibil pentru aviație.
Dependența de petrolul kazah este legată și de configurația tehnică a rafinăriei. Potrivit Rompetrol, Petromidia a beneficiat în 2025 de fluxuri stabile de țiței kazah, inclusiv sortimentele CPC și KEBCO, furnizate cu sprijinul companiei naționale de petrol și gaze din Kazahstan, KazMunayGas.
În cazul unei întreruperi prelungite a livrărilor prin CPC, găsirea unor surse alternative și a unor sortimente de țiței compatibile cu instalațiile rafinăriei ar putea presupune costuri suplimentare de transport și logistică. Riscul este cu atât mai important cu cât peste 60% din produsele obținute de Petromidia, Vega și divizia de petrochimie au fost direcționate în 2025 către piața internă, ceea ce face ca o perturbare majoră și prelungită a aprovizionării cu țiței să poată avea efecte asupra pieței românești de carburanți.
Când ar putea fi depășit pragul de 10 lei pe litru
Dumitru Chisăliță a subliniat că riscul unei noi crize a carburanților în România este legat nu doar de eventualele probleme de aprovizionare cu țiței kazah, ci și de contextul internațional mai larg din Orientul Mijlociu și de evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale.
Potrivit estimărilor făcute de Asociația Energia Inteligentă, în scenariul central, în care traficul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne puternic perturbat, iar prețul petrolului Brent se menține în intervalul 90–100 de dolari pe baril, motorina ar putea ajunge în România la 9,80–10,40 lei pe litru în luna august. Astfel, pragul de 10 lei pe litru ar putea fi depășit la nivelul mediei naționale în prima jumătate a lunii, în condițiile în care prețul actual este de aproximativ 9,64 lei pe litru.
Într-un scenariu mai grav, în care conflictul se extinde, iar prețul petrolului Brent depășește 105–110 dolari pe baril, motorina ar putea urca până la 10,50–11,50 lei pe litru. Pe de altă parte, o redeschidere negociată a Strâmtorii Ormuz și reducerea tensiunilor din regiune ar putea menține prețul motorinei în intervalul 9,20–9,70 lei pe litru.
Evoluția prețurilor va depinde însă și de marjele de rafinare, costurile de transport și cursul leu-dolar, nu doar de cotația petrolului. În plus, efectul unei eventuale opriri a livrărilor de petrol kazah asupra prețurilor din România va depinde în primul rând de durata întreruperii și de capacitatea rafinăriilor de a găsi rapid surse alternative de aprovizionare.
Pentru moment, principala necunoscută este cât timp vor rămâne perturbate exporturile prin CPC. O întrerupere de scurtă durată ar putea fi absorbită prin stocuri și prin redirecționarea unor fluxuri de petrol, însă o oprire prelungită ar pune presiune tot mai mare pe aprovizionarea rafinăriilor și ar putea amplifica scumpirea carburanților în România.
