Donald Trump lasă întrebări-cheie fără răspuns în încercarea de a calma temerile legate de războiul cu Iranul

Discursul susținut miercuri seară, 1 aprilie, de președintele Donald Trump de la Casa Albă a fost, în pofida speculațiilor anterioare, în mare parte o reluare a mesajelor pe care le-a transmis în ultimele zile cu privire la conflictul cu Iranul.

Într-o intervenție de aproximativ 20 de minute, difuzată în prime time, liderul american a declarat că „obiectivele strategice esențiale” ale operațiunii militare comune SUA–Israel sunt „aproape de finalizare”, după o lună de confruntări, estimând că războiul ar mai putea dura încă două-trei săptămâni.

Nu au lipsit nici amenințările obișnuite la adresa Iranului, inclusiv promisiunea reiterată de a bombarda țara „până în epoca de piatră”.

În esență, discursul nu s-a îndepărtat semnificativ de mesajele publicate de Trump pe platforma Truth Social în ultima perioadă.

Președintele a încercat totuși să convingă opinia publică americană de necesitatea conflictului, într-un context în care sondajele indică faptul că o majoritate constantă a alegătorilor dezaprobă operațiunea militară lansată pe 28 februarie.

Trump le-a cerut americanilor să privească acest război ca pe o „investiție” în viitorul lor, sugerând că este incomparabil cu alte conflicte din ultimul secol, în care SUA au fost implicate pentru perioade mult mai lungi.

Cu toate acestea, discursul a oferit puține răspunsuri pentru cei care așteptau clarificări privind direcția conflictului sau posibile scenarii de retragere. Au existat omisiuni notabile care lasă numeroase întrebări fără răspuns, potrivit BBC.

Joburi români londra Ce nu a lămurit Trump

În primul rând, Israelul continuă atacurile asupra Iranului și se confruntă, la rândul său, cu atacuri cu drone și rachete — inclusiv miercuri, la Tel Aviv, cu doar câteva ore înainte de începutul Paștelui evreiesc.

O întrebare esențială este dacă guvernul premierului Benjamin Netanyahu împărtășește calendarul avansat de Trump, care vorbește despre încă câteva săptămâni de conflict. În prezent, nu există un răspuns clar.

În al doilea rând, nu a existat nicio referire la planul de pace în 15 puncte pe care Casa Albă îl promovase recent și pe care îl propunea Iranului. Nu este clar dacă Washingtonul a renunțat la unele dintre aceste cerințe, inclusiv la recuperarea stocului de uraniu îmbogățit.

Situația rămâne incertă și în ceea ce privește Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de petrol, blocată în mod efectiv de Iran.

Președintele pare să nu aibă o poziție coerentă: într-un moment cere Iranului să permită tranzitul navelor, iar în altul îndeamnă aliații să rezolve problema pe cont propriu. „Mergeți la strâmtoare, preluați controlul, protejați-o, folosiți-o”, a declarat el. „Partea dificilă a fost făcută, deci ar trebui să fie ușor.”

Ulterior, Trump a afirmat, fără detalii suplimentare, că strâmtoarea se va redeschide „natural” după încheierea războiului — o declarație puțin liniștitoare pentru piețele energetice.

Criticile sale la adresa unor aliați — despre care a spus că ar trebui să dea dovadă de „curaj întârziat” — vin după ce, mai devreme în aceeași zi, sugerase într-un interviu posibilitatea retragerii SUA din alianța NATO. Totuși, acest ton nu s-a regăsit în discursul oficial, în ciuda unor indicii anterioare că ar urma să fie abordat.

O altă necunoscută majoră privește rolul trupelor terestre. Mii de pușcași marini și parașutiști continuă să fie desfășurați în regiune, însă misiunea lor rămâne neclară.

În realitate, după acest discurs, perspectivele asupra modului în care administrația americană definește victoria în acest conflict rămân la fel de neclare.

Având în vedere caracterul adesea contradictoriu al declarațiilor președintelui, direcția strategiei ar putea suferi modificări rapide.

Joburi români londra Reacția piețelor

Între timp, prețul mediu al benzinei în SUA a depășit pragul de 4 dolari pentru prima dată în aproape patru ani, iar nivelul de aprobare al președintelui este în scădere, cu doar câteva luni înaintea alegerilor intermediare decisive pentru controlul Congresului.

În acest context, imaginea care se conturează este cea a unui președinte aflat în căutarea unei ieșiri din conflict — fără a avea, deocamdată, o soluție clară.

Piețele financiare au scăzut după ce președintele Donald Trump a oferit puține detalii despre modul în care intenționează să încheie conflictul în următoarele două până la trei săptămâni.

Pe fondul incertitudinii, petrolul Brent – reperul internațional – a crescut cu 4,9%, ajungând la 106,16 dolari pe baril, în timp ce aurul a scăzut cu 2%, la 4.718,70 dolari uncia, iar argintul a pierdut 4,9%, până la 72,39 dolari uncia.

Joburi români londra Democrații au criticat discursul ca fiind „incoerent”

Democrații au criticat discursul ca fiind „incoerent” și au spus că acesta nu răspunde „nici măcar celor mai elementare întrebări ale americanilor”.

Senatorul democrat Mark Warner a declarat că președintele datorează mai multe explicații privind un conflict care a dus la creșterea prețurilor la combustibili și alte bunuri esențiale, „cu efecte care se vor resimți în economie pentru mult timp”. La rândul său, senatorul Chris Murphy a afirmat: „Nimeni din America, după acest discurs, nu știe dacă escaladăm sau dezescaladăm.”

Senatorul republican Ted Cruz l-a susținut pe Trump, spunând că „a avut perfectă dreptate”, în timp ce fosta congresmană Marjorie Taylor Greene a declarat că discursul a însemnat doar „război” și „nimic” care să reducă costul vieții.

Recunoscând impactul economic al conflictului, Trump a pus creșterea „pe termen scurt” a prețului combustibilului pe seama acțiunilor Iranului și a insistat că SUA a devenit independentă energetic.