Joburi români londra
Datoria națională brută a Statelor Unite a depășit miercuri, 19 august, pentru prima dată pragul de 40.000 de miliarde de dolari, un nivel considerat îngrijorător pentru economia SUA, care se dezvoltă pe datorie de zeci de ani. Totuși, acesta este un model care a adus prosperitate nu numai Statelor Unite, ci și marilor parteneri comerciali ai Americii. Creșterea datoriei a fost alimentată de cheltuielile militare, programele sociale și reducerile de taxe promovate de președintele Donald Trump, notează New York Times.
Pragul a fost depășit cu câteva luni mai devreme decât se anticipa, în parte din cauza pierderilor de venituri de sute de miliarde de dolari generate de anularea unor taxe vamale de către Curtea Supremă. Momentul este cu atât mai sensibil cu cât investitorii au vândut obligațiuni americane, ceea ce a majorat costurile de finanțare. SUA cheltuiesc cu dobânzile aproximativ acelasi procent din PIB ca și România, circa 3,3%, potrivit FMI.
Joburi români londra Cum a explodat datoria americană
Pentru ca datoria brută a SUA să ajungă la primul trilion de dolari, în 1981, au fost necesari aproape 200 de ani, potrivit The Guardian. Apoi, datoria a explodat. In acest context, este important cine sunt creditorii economiei americane. Ei sunt cetățenii americani si aproape întreaga lume. Surplusul țărilor dezvoltate este reciclat pe Wall Street de decenii. Este modelul economic american. Japonia, spre exemplu, deține obligațiuni americane de peste un trilion de dolari. În total, guvernele străine și investitorii dețin aproape 10 trilioane din datoria SUA.
Joburi români londra Datoria se apropie de nivelul din timpul războiului
Datoria publică a SUA se apropie de nivelurile atinse în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, ajungând la aproximativ 100% din PIB, față de doar 31,5% în 2001, după patru ani de excedente bugetare, notează Wall Street Journal. Creșterea accelerată a datoriei a fost alimentată de războaie, spargerea bulei internetului, reduceri de taxe, recesiunea din 2007-2009 și pandemia de COVID-19. În paralel, îmbătrânirea populației a majorat cheltuielile pentru sănătate și pensii, fără o creștere corespunzătoare a veniturilor statului.
Pragul de 40.000 de miliarde de dolari are mai ales o „importanță simbolică”, consideră WSJ, și nu este, în sine, relevant economic. Mai important este raportul datorie/PIB, care reflectă capacitatea de împrumut a economiei. Potrivit estimărilor Congresului, acesta ar putea ajunge la 120% în zece ani și 175% în 30 de ani.
Joburi români londra Trump și Biden au adăugat mii de miliarde la datorie
Datoria publică a SUA a crescut cu 3.000 de miliarde de dolari în ultimul an, cel mai rapid ritm înregistrat vreodată în afara perioadei pandemiei, potrivit Financial Times. Donald Trump revenise la putere promițând reducerea cheltuielilor publice, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, își propusese reducerea deficitului la 3% din PIB. Deși acesta ar urma să scadă de la 6,3% la aproximativ 5,8% în 2026, obiectivul rămâne departe. „Datoria este considerabilă, iar dobânzile o vor împovăra la nesfârșit”, avertizează economistul Ed Yardeni, citat de FT. Creșterea dobânzilor ar amplifica și mai mult costurile, într-un posibil „cerc vicios”.
The Guardian subliniază că responsabilitatea pentru creșterea datoriei revine ambelor partide. În primul mandat, Trump a majorat datoria cu 8.400 de miliarde de dolari, o parte importantă fiind legată de pandemie. Biden a adăugat, la rândul său, aproximativ aceeași sumă. Din ianuarie 2025, datoria a crescut cu încă 3.800 de miliarde. Trezoreria SUA și-a dublat răscumpărările de datorie, pe fondul inflației și al conflictului SUA-Iran, scrie The Guardian. Măsura nu crește datoria, dar arată dificultățile tot mai mari de a atrage investitori.
Joburi români londra De ce cumpără lumea datoria SUA
De ce cumpără alte țări obligațiuni ale Trezoreriei SUA? Japonia, de exemplu, exportă în SUA mașini, electronice și utilaje, încasând dolari. Pentru a-și plăti angajații și furnizorii, companiile japoneze ar trebui să schimbe dolarii în yeni, ceea ce ar aprecia puternic moneda și ar afecta exporturile. Banca Japoniei cumpără astfel dolarii și îi investește în titluri de stat americane, reciclând excedentul comercial. „Datoria” devine, astfel, un activ dorit.
La fel este si pentru cetățenii americani. O parte din veniturile lor, se duce in fondurile de pensii, asigurări, credite bancare. Fondul ei de pensii investește în obligațiuni guvernamentale, iar pensia depinde de dobânzile acestora. Dacă SUA și-ar achita brusc toată datoria, fondul ar pierde unul dintre cele mai sigure active. În țările bogate, cetățenii sunt astfel simultan debitori și creditori ai statului. Dacă SUA și-ar achita brusc toată datoria, fondurile de pensii ar pierde una dintre cele mai sigure investiții.
Joburi români londra Îndatorarea a devenit un fenomen global
Modelul este asemănător în multe state dezvoltate. Datoria publică mondială a ajuns la aproape 94% din PIB în 2025, potrivit FMI, și este estimată să atingă 100% până în 2029. Japonia este unul dintre cele mai extreme cazuri, cu o datorie publică de peste 200% din PIB. În SUA este de 125% din PIB. În Franța și Marea Britanie a trecut de 100% din PIB. În România se apropie de 60% din PIB.
Joburi români londra Lumea are nevoie de datorie și de pensii
Ce menține sistemul global al datoriilor publice? Economistul Yanis Varoufakis consideră că un fenomen care sperie Vestul este cel care face ca sistemul să funcționeze. Îmbătrânirea populației și economisirea fac ca fondurile de pensii, băncile și asiguratorii să aibă nevoie de active sigure. Obligațiunile guvernamentale răspund acestei nevoi. Apoi vin dezechilibrele comerciale. Țările cu excedente acumulează creanțe asupra celor cu deficite, adesea sub forma titlurilor de stat. Al treilea factor este politica monetară. Băncile centrale cumpără și vând obligațiuni pentru a regla lichiditatea din economie. Apoi, activele sigure sunt valoroase tocmai pentru că sunt limitate. Paradoxal, economia globală are nevoie de datorie publică. Dar sistemul depinde fundamental de încredere. Istoria arată că o pierdere bruscă a încrederii poate declanșa crize: investitorii cer dobânzi mai mari, iar statele ajung să nu-și mai poată finanța datoria.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
