Ce îi aşteaptă pe români după anul austerităţii: venituri îngheţate, creşteri masive de impozite şi noi scumpiri la facturi. „Sunt şi câteva veşti bune”

Românii se pregătesc să încheie un an dificil din punct de vedere economic. Majorările de taxe, în special TVA de la 19 la 21 la sută, liberalizarea pieţei la energia electrică şi creşterile succesive de accize au scăzut semnificativ puterea de cumpărare. Peste toate acestea, s-a adăugat şi îngheţarea pensiilor şi a salariilor la stat însă nici în mediul privat nu s-au acordat majorări semnificative.

Şi în 2026 ar putea continua măsurile economice. Deja, Guvernul a decis creşterea impozitelor locale.

Într-un interviu pentru Ziare.com, Adrian Negrescu, analist economic, a vorbit despre ce ne aşteaptă anul viitor.

“Anul 2026 este ca o ecuație cu foarte multe necunoscute. Sunt atât de multe variabile ce trebuie luate în calcul, de la inflație, la salarii, cheltuieli publice, deficit, dinamica cursului valutar, situația balanței comerciale etc., încât mai degrabă vă pot spune numerele ce vor fi extrase la LOTO decât să dau un pronostic clar despre evoluția din 2026.

Dacă este să privim partea plină a paharului, și tind să merg pe această perspectivă, 2026 ar putea fi anul relansării economice, mai ales din semestrul 2, când și inflația va coborî semnificativ, iar companiile vor fi trecut deja prin necesarul proces de restructurare a operațiunilor, a schemelor de personal, a expunerii în piață.

Sunt câteva vești bune, precum revenirea producției industriale, creșterea exporturilor, ameliorarea perspectivelor de împrumut ale României și, poate cel mai important, confirmarea rezilienței mediului de afaceri în fața provocărilor generate de inflație, de scăderea vânzărilor, de problemele cu blocajul financiar, cu finanțarea”, a declarat Adrian Negrescu.

Analistul economic este de părere că în 2026 am putea avea şi scăderi de dobânzi. BNR ar putea să scadă dobânda cheie, după ce în ultimele luni a menţinut-o la 7,5 la sută.

„În partea plină a paharului vedem și o posibilă reducere a dobânzii de politică monetară, după luna iunie, care ar putea crea premizele ieftinii creditelor, urmare a scăderii inflației.

Tot din această perspectivă pozitivă, nu este exclus să vedem că economia își va reporni motoarele, va crea locuri de muncă”, a adăugat specialistul.

Însă Guvernul, cel mai probabil, nu va opri modificările fiscale.

“Toate acestea însă țin de un numitor comun – fiscalitatea. Și aici intervin destul de multe necunoscute. Se vorbește tot mai intens despre eliminarea IMCA și a taxei pe stâlp, două impozite primitive care au afectat puternic economia – rămâne de văzut dacă această necesară măsură va deveni realitate, se vorbește tot mai mult de lansarea unor scheme de finanțare pentru mediul de afaceri, cu garanția statului român.

Dincolo de vorbă, cred că principala doleanță a mediului de afaceri, pentru a reuși să se descurce în 2026, este legată de menținerea taxelor la nivelul actual, o eventuală creștere a impozitului pe venit sau a tva urmând să ducă țara direct în recesiune.

Ministrul finanțelor, domnul Nazare, ne dă asigurări că nu vor crește taxele în 2026, dincolo de cele de care știm deja, taxele locale și impozitul pe dividende. Are însă garanția că PSD, de exemplu, nu va forța noi modificări fiscale în tentativa de a-și proteja interesele, mai ales în relația cu aparatul de stat?

Un lucru este sigur, măcar din punct de vedere bugetar. Anul viitor va trebui să facem o economie de cel puțin 50 de miliarde de lei pentru a ne încadra în deficitul de 6,2% asumat în fața finanțatorilor străini, mai ales a Comisiei Europene. Iar asta va însemna că statul va trebui să își reducă semnificativ cheltuielile, sper eu prin legea bugetului, și să adune mai mulți bani din evaziune. O altă soluție ar fi să înceapă, în sfârșit să listeze pe bursă pachetele de acțiuni la companiile de stat și să restructureze firmele de stat, multe dintre ele niște găuri negre, de fapt niște simple fabrici de salarii”, a adăugat Adrian Negrescu.

Analistul economic atrage atenţia că Guvernul ar trebui, de asemenea, să se concentreze pe banii din PNRR.

“Și mai e un element esențial în perspectiva macroeconomică din 2026, atragerea de fonduri UE. Anul viitor trebuie să atragem aproape 10 miliarde de euro până în luna august, când se încheie PNRR, altfel banii se pierd.

Dacă aceste fonduri vor ajunge în țară, perspectivele vor fi pozitive, dacă nu, statul va fi nevoit din nou să crească anvelopa împrumutului public și așa ajunsă la un nivel record, de 50 miliarde de euro în fiecare an”, a declarat analistul economic.

Despre românii de rând, Adrian Negrescu spune că ei vor resimţi schimbările chiar din prima zi a noului an.

“Dincolo de situația bugetară, pentru oamenii simpli, lucrurile sunt destul de clare. Vor crește taxele locale de la 1 ianuarie, salariile și pensiile vor fi înghețate, iar inflația va continua să reprezinte o problemă majoră cel puțin până în a doua parte a anului.

Sunt speranțe că, din a doua parte din 2026, să asistăm la o temperare a scumpirilor și la o ieftinire a creditelor. Nu este exclus să vedem și mai multe locuri de muncă pe piață”, a adăugat expertul.

Iar după liberalizarea pieţei la energia electrică în 2025, în 2026 va urma ridicarea plafonării preţurilor la gazele naturale.

“Marea necunoscută atât pentru populație cât și pentru firme rămâne, însă, momentul liberalizării prețului gazelor, de la 1 aprilie. Dacă autoritățile nu vor interveni din timp pentru a reglementa modul în care se fac contractele, nu este exclus să vedem o scumpire masivă a gazelor, iar asta să pună gaz pe focul inflației.

E important de spus că, în acest moment, doar 5% din contractele de furnizare de gaze sunt realizate transparent, pe Bursa de Mărfuri, restul fiind confidențiale, între jucătorii din piață.

Altfel spus, și aici avem parte de o cortină după care nu putem privi și pe care statul este dator să o îndepărteze. Asta dacă își dorește să asistăm la o ieftinire a gazelor, nicidecum la o scumpire, cum a fost în cazul liberalizării prețului energiei electrice.

În esență, oamenii vor continua să plătească și în 2026 factura dezmățului bugetar din ultimii ani. Fiecare după cum poate, va trebui să se adapteze realității economice, să se zbată pentru a avea un trai decent. Singura veste oarecum bună este că românii au dovedit un nivel de reziliență financiară extrem de ridicat, altfel spus sunt capabili să se descurce în orice condiții. Cred că ține de ADN-ul nostru național”, a mai spus Adrian Negrescu.