Salarii uk 2026
Grupul siderurgic ArcelorMittal a anunţat vineri că a oprit activitatea la complexul său siderurgic Krivoi Rog din Ucraina, care până acum a continuat să funcţioneze în pofida războiului declanşat de Rusia, transmite AFP, relatează Agerpres.
Combinatul de la Krivoi Rog, cea mai mare oţelărie din Ucraina, amplasată în apropiere de oraşul natal al preşedintelui Volodimir Zelenski, a fost vizată de patru atacuri cu rachete pe 21 septembrie. Atacurile au ucis cinci persoane, au rănit 17 angajaţi, dintre care unul rămâne în stare critică, şi au provocat daune semnificative instalaţiilor de producţie, potrivit unui comunicat publicat vineri de grupul cu sediul în Luxemburg.
„Ne vom concentra pe conservarea infrastructurilor pentru ca, atunci când pacea va reveni în sfârşit, opţiunile de reluare a producţiei să rămână posibile”, a declarat Mauro Longobardo, şeful subsidiarei ucrainene a grupului ArcelorMittal.
Până acum, giganticul complex industrial de la Krivoi Rog, care include oţelării, precum şi mine de minereu de fier, a continuat, mai mult sau mai puţin, să funcţioneze în pofida conflictului. În 2025, operaţiunile miniere au funcţionat la 73% din capacitate, în timp ce producţia de oţel a funcţionat la 35% din capacitate. Aceasta înseamnă o producţie de 1,7 milioane de tone de bare din oţel, într-o unitate care în mod normal produce aproximativ cinci milioane de tone.
Maxime Kogge, analist la Oddo BHF, precizează că asta reprezintă echivalentul a 3% din producţia totală a grupului ArcelorMittal. Prin urmare, impactul închiderii combinatului de la Krivoi Rog asupra pieţei oţelului va fi unul limitat. Cu toate acestea, „oprirea producţiei ar trebui să pună o presiune suplimentară pieţei europene”, unde ArcelorMittal Ucraina a exportat „cea mai mare parte a producţiei sale”, a declarat Maxime Kogge.
Pe de altă parte, Kogge a subliniat că închiderea combinatului de la Krivoi Rog va pune capăt pierderilor de numerar, deoarece ArcelorMittal a anunţat că a alocat peste 700 de milioane de dolari pentru a-şi sprijini operaţiunile din Ucraina, care au fost neprofitabile de la începutul războiului. În special, ArcelorMittal a continuat să îi plătească pe cei aproximativ 17.500 de angajaţi ai combinatului de la Krivoi Rog, evitând concedierile, în pofida unor niveluri de activitate mai scăzute decât de obicei.
Până la începutul lunii martie, combinatul de la Krivoi Rog nu suferise nicio pagubă gravă. De atunci, Rusia şi-a intensificat atacurile împotriva sectoarelor economice cheie din Ucraina, inclusiv cereale şi metalurgie, precum şi a lanţurilor de aprovizionare.
O altă oţelărie importantă din Ucraina, Zaporizhstal, deţinută de grupul ucrainean Metinvest, a anunţat pe 17 septembrie că este „ţinta unor greve sistematice”, iar uzina a fost „complet închisă” în august. Un număr de opt angajaţi au fost ucişi acolo, iar aproximativ 30 au fost răniţi.
Înainte de invazia rusească, Ucraina era un important producător mondial de oţel.
Centrul ucrainean de cercetare GMK a raportat în aprilie că, deşi industria siderurgică reprezintă încă 5,5% din PIB, producţia de oţel brut a scăzut de patru ori între 2013 şi 2025, de la 32,7 milioane de tone, până la 7,4 milioane de tone.
În această perioadă, Ucraina a pierdut controlul asupra producătorilor de oţel situaţi în regiunile Doneţk şi Luhansk ocupate de Rusia.
Până la căderea sa, în mai 2022, complexul siderurgic Azovstal devenise un simbol al rezistenţei ucrainene, soldaţii deţinând oţelăria şi tunelurile sale subterane timp de săptămâni, în timp ce restul Mariupolului a căzut în mâinile ruşilor.
