Muncă în anglia români
Documentele indică situații în care semnalele de alarmă ar fi fost ignorate, contractele ar fi continuat să fie atribuite unor furnizori cu probleme, iar armata nu ar fi primit întotdeauna echipamentele și muniția pentru care statul plătise.
Investigația publicată de The New York Times apare într-un moment în care Ucraina continuă să aloce resurse importante pentru susținerea războiului împotriva Rusiei, iar eficiența cheltuielilor pentru apărare reprezintă o miză majoră pentru Kiev.
Muncă în anglia români Contracte noi pentru furnizori cu probleme
Potrivit documentelor analizate, șapte dintre primii zece contractori militari ai Ucrainei au primit noi contracte în pofida unor probleme existente. În unele cazuri, companiile erau vizate de anchete penale pentru fraudă, aveau dificultăți în executarea unor contracte anterioare sau chiar aveau directori arestați în dosare de corupție.
Auditorii au identificat 18 companii care au încheiat noi acorduri după ce nu își îndepliniseră obligațiile prevăzute în contracte precedente. Șase dintre aceste firme nu ar fi finalizat niciun contract anterior.
Documentele indică și pierderi suplimentare de aproximativ 126 de milioane de dolari, rezultate din ignorarea unor oferte mai ieftine și achiziționarea unor echipamente militare la prețuri mai mari. În alte situații, contractele ar fi fost atribuite fără justificarea juridică necesară.
Separat, companii implicate într-o tranzacție eșuată își dispută responsabilitatea pentru cel puțin 100 de milioane de dolari achitați în avans.
Auditurile analizate acoperă anii 2024 și 2025. Documentele sunt clasificate și nu au fost, până acum, disponibile pentru examinare publică.
233.000 de proiectile de mortier inutilizabile
Unul dintre cazurile prezentate în investigație vizează fabrica de stat Pavlohrad Chemical Plant și conducerea acesteia.
În 2024, militarii ucraineni au început să raporteze probleme legate de muniția de mortier furnizată de companie. Unele proiectile nu funcționau corespunzător, în timp ce altele cădeau fără să explodeze.
Ulterior, directorul fabricii, Leonid Shyman, a fost arestat de poliție într-un dosar de fraudă estimat la aproximativ 68 de milioane de dolari, sumă care ar reprezenta costurile verificării și înlocuirii muniției cu probleme.
Potrivit documentelor judiciare citate de The New York Times, compania ar fi livrat armatei aproximativ 233.000 de proiectile de mortier inutilizabile. Problemele ar fi vizat, în principal, focoasele și încărcătura propulsoare.
Auditorii au constatat că fabrica declarase inițial că nu dispune de capacitatea necesară pentru a executa comanda, pentru ca ulterior să își modifice evaluarea privind capacitatea de producție. Documentele nu indică existența unor verificări suficiente din partea autorităților pentru a stabili dacă furnizorul putea într-adevăr să își îndeplinească obligațiile contractuale.
În ciuda problemelor privind muniția de mortier, compania a primit ulterior noi comenzi, inclusiv pentru furnizarea unei proporții importante din proiectilele de artilerie de 122 mm necesare armatei ucrainene în 2025.
Leonid Shyman a fost condamnat luna trecută la cinci ani de închisoare într-un dosar separat, în care a fost acuzat că a vândut explozibili la prețuri supraevaluate. El intenționează să conteste condamnarea și susține că este nevinovat în dosarul privind muniția de mortier.
Citește și Trump își intensifică ofensiva diplomatică: Emisarii săi au ajuns la Kiev după întâlnirea cu Putin
Achiziție umflată cu 130 de milioane de dolari
Un alt caz analizat în investigație privește o achiziție de rachete de artilerie realizată în 2024.
Trei companii au depus oferte pentru același tip de rachetă, produsă de aceeași fabrică din Turcia. Prețurile propuse au fost de aproximativ 4.200, 4.600 și 5.100 de dolari pentru fiecare proiectil.
Producătorul turc Arca Defense a prezentat oferta cu cel mai mic preț. Cu toate acestea, contractul a fost atribuit unei subsidiare a grupului ceh Czechoslovak Group, care urma să acționeze ca intermediar și care oferise cel mai ridicat preț.
Auditorii au precizat că nu au identificat o justificare pentru această decizie. Pe baza ofertelor menționate în documentele analizate, The New York Times a estimat că alegerea furnizorului mai scump ar fi crescut factura Ucrainei cu aproximativ 130 de milioane de dolari.
Czechoslovak Group nu este acuzat în audit de comiterea vreunei ilegalități. Un reprezentant al companiei a declarat că grupul nu avea acces la ofertele comerciale ale competitorilor și că întrebările referitoare la procesul de atribuire ar trebui adresate autorităților ucrainene.
Muncă în anglia români Achizițiile militare, o vulnerabilitate politică pentru Kiev
Problemele din sistemul de achiziții pentru apărare au devenit și o vulnerabilitate politică pentru administrația de la Kiev.
Fostul ministru al Apărării, Mykhailo Fedorov, a încercat să reformeze mecanismul și a declarat, după înlăturarea sa din funcție, că în sistem există „multă corupție”. Volodimir Zelenski a susținut însă că demiterea acestuia a fost legată de conflictele sale cu liderii militari.
Investigația The New York Times menționează și un caz care a ajuns în apropierea cercului prezidențial, precizând însă că Volodimir Zelenski nu a fost implicat în presupusele fapte. Președintele ucrainean a declarat, de asemenea, că sprijină investigațiile anticorupție.
Datele prezentate în auditurile confidențiale ridică astfel semne de întrebare cu privire la modul în care sunt gestionate fondurile destinate apărării Ucrainei, într-un moment în care eficiența cheltuielilor militare este esențială pentru susținerea efortului de război.
