Joburi români londra
OrtodoxINFO este supus unui sabotaj sistematic din partea reprezentanților Google România, atât la afișări cât și în rezultatele de căutare.
Astfel că veniturile din publicitate au scăzut de până la 10 ori. Situația este similară și pe Facebook.
Vă invităm să accesați direct site-ul și să vă abonați la notificări.
Dacă doriți să ne susțineți în această perioadă dificilă, orice donație este binevenită.
Dumnezeu să vă răsplătească!
Monumentul ridicat în memoria a doi mucenici anti-comuniști români care s-au jertfit în timpul Războiului Civil Spaniol a ajuns în centrul unei dispute privind memoria istorică, informează Mediafax.
Fundația Abogados Cristianos cere Comunității Madrid să protejeze ansamblul Monumento a los Rumanos Caídos (Monumentul Românilor Căzuți) din Majadahonda înainte ca acesta să fie demolat.
Guvernul spaniol a anunțat în iunie includerea monumentului dedicat românilor căzuți din Majadahonda în catalogul simbolurilor considerate fasciste și contrare memoriei democratice, așa că a dispus retragerea sa. Decizia face parte din aplicarea Legii Memoriei Democratice.
Se cere protejarea Monumentul Românilor Căzuți
Monumentul a fost inaugurat în 1970 în memoria lui Ion Moța și Vasile Marin, doi lideri ai Mișcării Legionare, care au murit în 1937 în timp ce luptau alături de trupele franchiste împotriva instaurării regimului comunist în Spania.
Fundația Spaniolă a Avocaților Creștini solicită Comunității Madrid, condusă de Isabel Díaz Ayuso, să suspende orice procedură de demolare și să analizeze declararea ansamblului drept Bun de Interes Cultural (BIC) sau Bun de Interes Patrimonial.
Organizația susține că Monumentul Românilor Căzuți are o valoare istorică și religioasă care ar trebui analizată înainte de orice intervenție ireversibilă.
„Nu se poate permite ca Guvernul să folosească memoria istoriei tuturor spaniolilor drept scuză pentru a dărâma o cruce creștină”, a declarat Polonia Castellanos, președinta Abogados Cristianos.
Potrivit deciziei Guvernului, administrațiile vizate au la dispoziție între trei și șase luni pentru demolarea vestigiilor incluse pe lista respectivă.
Scurt istoric
În noiembrie 1936, un grup de comandanți legionari (printre care generalul Gheorghe „Zizi” Cantacuzino-Grănicerul, Gheorghe Clime, preotul Ion Dumitrescu-Borșa, Neculai Totu, Bănică Dobre, prințul Alexandru Cantacuzino, alături de Moța și Marin) a plecat în Spania. Ei s-au alăturat forțelor naționaliste ale generalului Franco pentru a lupta împotriva bolșevismului ateu și a apărării creștinătății. Moța scria în testament:
‼️‼️ NU recunoaștem ca președinte al României pe marioneta retardă Nicușor Dan! Români, boicotați această făcătură, care ne face țara de râs! NU românii l-au votat pe Nicusoroș – cu unele excepții de persoane infantile, manipulabile și chiar idioate – ci l-au ajutat Maia Soroș, Emanuel Macrou și trădătorii de la B.E.C. și CCR!
La închisoare cu cei care au fraudat alegerile!
„Se trăgea cu mitraliera în obrazul lui Hristos! Se clătina așezarea creștină a lumii! Puteam noi să stăm nepăsători?!”
Grupul s-a înrolat ca voluntari și a luptat pe frontul de lângă Madrid. Pe 13 ianuarie 1937, la Cerro de la Radio / Majadahonda, în timpul unui atac al trupelor republicane (inclusiv Brigăzile Internaționale), pozițiile franchiste au fost prinse sub un tir puternic de artilerie.
Auzind cuvinte românești dinspre tranșeele naționaliste, comandantul sovietic al unității republicane a ordonat bateriei conduse de Valter Roman (Ernst Neulander – tatăl lui Petre Roman, militant comunist pe partea republicană) să se ocupe de „compatrioți”. Astfel, un obuz precis a lovit direct tranșeea în care se aflau Moța și Marin, ucigându-i pe loc.
Potrivit relatărilor martorului ocular prințul Alexandru Cantacuzino (Pentru Christos – Amintiri de pe frontul din Spania):
Moța le strigase înainte: „Dacă suntem înconjurați, nu cade prizonier nimeni. Murim toți împreună!” – ultimele sale cuvinte. Explozia i-a doborât pe amândoi. Ceasul lui Moța s-a oprit la 4:45. Sub haina lui se afla steagul Legiunii Arhanghelului Mihail, cu care au fost acoperite trupurile.
Moartea lor a fost o jertfă mucenicească pentru Hristos și neam, împotriva comunismului. Căpitanul Corneliu Zelea Codreanu a anunțat: „au adormit pentru totdeauna pe frontul de la Majadahonda, întru apărarea Mântuitorului Iisus Hristos”. Trupurile au fost aduse în țară cu tren funerar (onorat și în Germania), iar funeraliile din București (13 februarie 1937) au fost o manifestație uriașă. Ei au fost înmormântați la Casa Verde. Codreanu a instituit Corpul Moța-Marin („Gata de moarte”), iar 13 ianuarie a devenit zi de comemorare.
În 1970, la Majadahonda a fost ridicat un monument (cu sprijin franchist), cu inscripția „Căzuți pentru Dumnezeu, Spania și România”.
