Costul vieții uk
Istoricii
români au tot spus că regimul de la Berlin a tratat foarte prost
aliatul din Carpați, cel ce era privit prin optica rasistă. O rasă
inferioară nu putea să fie respectată și dacă erau încheiate
tratate cu clauze clare. Mai ales cercetătorii perioadei comuniste
au subliniat exploatarea la care a fost supusă România de către
regimul antonescian.
Realitatea
actelor statistice demonstrează că situația a fost complet
diferită de lozincile inventate de aparatul de propagandă ce se
orienta după indicațiile partidului unic de ocupație. Au fost
cumpărate din Germania 14.700
t
de țevi din oțel ce puteau fi utilizate la transportul de lichide
și era o adevărată foame de metal pe meleagurile românești.
Hitler nu era capabil să impună Bucureștiului ce să cumpere în
anul 1939. Situația s-a înrăutățit din punct de vedere militar
și ar fi trebuit ca livrările să fie dictate de Berlin și să fie
în scădere.
Doar s-a spus că se dorea o țară cât mai primitivă
și furnizoare de materii prime. Au sosit însă 19.400 t în 1941,
dar cererea românească era în creștere și au sosit 58.000
t
în 1942, anul maximei încordări a Reichului pe toate fronturile.
Alte 53.000 t au venit în 1943, dar se vedea deja un efect al
bombardamentelor aeriene asupra industriei germane.
S-a spus că a
fost un război total, dar fierul nu ajungea în fabricile de
armament și astfel producția de tehnică militară a fost limitată
în raport cu livrările uzinelor metalurgice. Un tanc Panzer III
însemna o utilizare a 39 de tone de fier și ar fi fost posibilități
de creștere a numărului de asamblări. Totuși, Berlinul a
respectat contractele încheiate cu partea română, chiar dacă mai
apăreau probleme provocate de raidurile aeriene sau de cererile
presante din partea Wehrmachtului.
Conducerea
de la Berlin a avut deosebit de multe păcate în perioada 1933 –
1945, dar România a primit țevi de oțel din belșug și când
orice kilogram de fier ar fi fost util în arme și muniții.
Istoricul Andreas Hillgruber a publicat datele găsite prin anuarele
statistice germane și n-a crezut că prin două pagini din lucrarea
Hitler,
Regele Carol și Mareșalul Antonescu
poate să dărâme o întreagă istoriografie comunistă și apoi
românească.
România
a cumpărat în timpul regimului antonescian deosebit de multe țevi
pentru economie și acestea au fost utilizate din plin. Datele
statistice n-au fost publicate și pentru cele opt luni din 1944, dar
au mai sosit ceva cantități. Un adevărat burete era statul în
vreme de război și absorbea tot ce furniza Germania., așa cum se
procedase și în perioada interbelică. Trebuie să dispară teza că
nu s-a dorit o modernizare a aliatului din Carpați.
Foto
sus: Fabrică
germană în perioada celui de-al Doilea Război Mondial (©
Wikimedia
Commons)
Mai multe pentru tine…
