Muncă în anglia români
Donald Trump este încolțit de consecințele propriilor decizii. Dinamica militară din ultimele săptămâni demonstrează că Iranul a preluat inițiativa strategică, lăsând SUA în poziția de a reacționa haotic la evenimente pe care nu le mai poate anticipa.
Trump, ghidat de convingerea sa că este „cel mai mare negociator din lume”, a ignorat complet reziliența ideologică a structurilor militare iraniene și doctrina de securitate asimetrică a Teheranului.
Ecuația controlului s-a destrămat complet în urma unei succesiuni rapide de incidente cu implicații majore. Scânteia directă a fost reprezentată de doborârea unui elicopter militar american AH-64 Apache în apropierea coastelor Omanului, pe 8 iunie, de către o dronă iraniană.
Trump a ordonat Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) lansarea unui val de atacuri cu rachete de croazieră Tomahawk asupra a peste 20 de ținte din sudul Iranului. Dar efectul obținut a fost invers celui scontat.
Răspunsul Teheranului a fost devastator prin extinderea sa geografică: rachete balistice și drone au fost lansate simultan asupra bazelor americane din Iordania, Kuweit și Bahrain.
Muncă în anglia români Ormuz, arma economică
Cel mai puternic contraatac al Iranului a fost însă închiderea totală a Strâmtorii Ormuz, ”până la noi ordine”. Teheranul a perceput „taxe de protecție” de la navele aparținând statelor ce păstrează o poziție neutră, transformând controlul maritim într-un instrument de șantaj economic și legitimare.
Statele din Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC) încep să își nuanțeze sprijinul pentru Washington, realizând că umbrela de securitate a Statele Unite nu le poate proteja orașele și rafinăriile.
Trump a promis electoratului american prosperitate și protecționism, dar războiul din Iran livrează exact opusul: prețuri record la pompă, lanțuri de aprovizionare rupte și costuri militare astronomice. Oficialii iranieni știu că societatea americană este profund divizată și obosită de conflictele prelungite din Orientul Mijlociu.
Prin urmare, inițiativa aparține acum unui Iran rănit, dar extrem de periculos, capabil să blocheze economia mondială și să impună costuri politice insuportabile Casei Albe. Imprevizibil și din ce în ce mai incoerent, Trump crede că aroganța poate ține loc de strategie. Se înșeală amarnic.
