Salvați Copiii se opune reducerii vârstei pentru răspunderea penală. Organizația avertizează că scăderea pragului penal nu reduce criminalitatea, ci crește recidiva

Minori închiși în centrul educatuv de la Buziaș FOTO anp.gov.ro/

Reducerea vârstei răspunderii penale nu previne violența în rândul minorilor și riscă să alimenteze un cerc vicios al delincvenței juvenile, avertizează Salvați Copiii România.

Organizația arată că România nu dispune de infrastructura și specialiștii necesari pentru reabilitarea copiilor aflați în conflict cu legea și subliniază că experiențele din alte țări demonstrează eșecul abordărilor punitive, iar scăderea pragului penal nu reduce criminalitatea, ci crește recidiva și afectează grav dezvoltarea copiilor.

Soluția, spun experții, stă în prevenție, intervenție timpurie și servicii solide de asistență socială, educație și sănătate mintală.

Muncă în anglia români Lipsa infrastructurii

„În România funcționează în prezent doar patru unități specializate administrate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), destinate minorilor (14-18 ani) față de care s-au dispus măsuri educative privative de libertate.

Mai mult, personalul specializat (psihologi, asistenți sociali, mediatori, pedagogi) în domeniul reintegrării copiilor aflați în conflict cu legea este absolut insuficient. În absența programelor și centrelor adecvate, decizia autorităților este adesea să plaseze copilul în sistemul de protecție generală fără un plan clar de intervenție terapeutică.

Dacă România dorește cu adevărat să prevină fapte absolut inacceptabile, precum uciderea unui copil, atunci atenția politică și resursele trebuie direcționate către serviciile de asistență socială, educație și sănătate mintală pentru copii”, arată Salvați Copiii România.

În contextul dezbaterii privind coborârea vârstei răspunderii penale de la 14 la 13 ani, Salvați Copiii România reafirmă că un răspuns eficient trebuie să pornească de la prevenție, sprijin și intervenție timpurie, nu de la represiune.

„Această poziție vizează aspecte esențiale ce trebuie considerate înainte de orice schimbare legislativă: pe de o parte, copiii care pot deveni victime ale violenței și care au dreptul la protecție reală, nu doar la reacții de moment; pe de altă parte, copiii care comit fapte penale și care au nevoie de intervenții specializate, menite să corecteze traiectorii de viață, nu să le fractureze definitiv”, arată organizația.

Muncă în anglia români Ce prevede acum legea pentru minorii din România

În prezent, cadrul legal din România stabilește că minorii sub 14 ani nu pot fi trași la răspundere penală, putând fi luate măsuri precum supravegherea specială (care presupune frecventarea unor centre de zi specializate, urmarea unor tratamente medicale, consiliere ori psihoterapie și interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legături cu anumite persoane) sau plasamentul într-o familie sau într-un centru rezidențial.

Iar pentru intervalul 14–16 ani răspunderea penală este condiționată de demonstrarea discernământului, prin expertiză de specialitate.

„În consecință, răspunsul instituțional pentru copiii care comit fapte penale ar trebui să se bazeze, cu prioritate, pe măsuri educative și intervenții de asistență socială, în timp ce privarea de libertate rămâne o soluție de ultim resort, rezervată situațiilor de gravitate deosebită sau recidivei.

Experiențele internaționale au arătat că scăderea vârstei răspunderii penale nu contribuie la reducerea faptelor penale comise de adolescenți, dimpotrivă pot exacerba acest fenomen”, transmite Salvați Copiii.

Muncă în anglia români Danemarca și Australia, exemple concludente

Organizația arată cazul Danemarcei, unde în perioada 2010–2012, vârsta minimă a răspunderii penale fusese coborâtă de la 15 la 14 ani. Un raport național a demonstrat că această reformă nu a redus numărul copiilor de 14 ani care au comis fapte penale.

Mai mult, rata recidivei la 14 ani a crescut cu 10% în cazul celor judecați de justiție, comparativ cu cei tratați anterior în sistemul de protecție socială. Autorii au mai subliniat că intervenția penală severă a avut consecințe educaționale negative, majoritatea copiilor de 14 ani judecați de instanțe au avut performanțe școlare mai slabe decât generațiile anterioare. Măsura a fost abandonată după doar 20 de luni, iar vârsta de răspundere penală a fost restabilită la 15 ani în martie 2012 de către un nou guvern.

Australia furnizează alte dovezi de impact negativ al abordărilor punitive pentru copii. La nivel național, pragul actual este de 10 ani. Totuși, există o mișcare puternică de reformă susținută de medici, juriști și organizații pentru drepturile copilului, care solicită ridicarea la 14 ani, în concordanță cu recomandările ONU.

În 2023, Teritoriul Capitalei Australiene (ACT) a devenit prima jurisdicție care a adoptat creșterea treptată a vârstei de la 10 la 14 ani, în două etape: la 12 ani în 2023 și la 14 ani efectiv de la 1 iulie 2025. Această schimbare a ținut seama de o serie de analize științifice care au arătat că orice contact timpuriu cu poliția sau tribunalul funcționează ca o etichetă negativă („labelling effect”), determinând adesea copilul să se perceapă ca infractor, accelerând internalizarea identității criminale. Salvați Copiii Australia a arătat că datele furnizate de Australian Institute of Health and Welfare (AIHW) confirmă că 94% dintre copiii condamnați la detenție între 10 și 13 ani se întorc în fața tribunalului în decurs de 12 luni.