76% din manipularea online vine din 10 conturi. Sociolog, despre „România Imună”: „Salut că războiul hibrid este pus pe tapet. Trebuie să discutăm zilnic” VIDEO

Majoritatea mesajelor toxice de pe TikTok (76%) sunt generate de doar 10 conturi, costul anual al dezinformării pentru România ajunge la 1 miliard de euro în 2025, potrivit unei analize prezentate de Inițiativa România Imună, lansată în cadrul unui eveniment oficial la Palatul Cotroceni, pe 27 mai. Studiul și ONG-ul din spatele cifrelor prezentate au fost puse deja la îndoială în presă și în dialogul public. Tocmai pe această temă, în cadrul ultimului episod din Business Focus, Ziare.com a discutat cu sociologul Nicolae Țibrigan, cercetător la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C.Brătianu” al Academiei Române. Specialistul a dedicat ani de cercetare, încercând să înțeleagă concret modul de operare al propagandei rusești în spațiile online, a fondat Digital Data Academy și coordonează proiectul Digital Forensic Team.

„Publicul care ne urmărește ar trebui să fie conștient de faptul că de câțiva ani România se află într-un război hibrid, nu este un război clasic, ci unul care atacă inimile și mințile noastre, dar și unul care se joacă cu percepția noastră asupra realității, evident în interese fie ele pecuniare, politice locale, fie geopolitice, din afară. Acest studiu a creat un interes din partea presei pentru că, în spațiul public, au fost aruncate niște cifre”, a început explicația specialistul în dezinformare.

Mai exact, este vorba de datele conform cărora marea majoritate a mesajelor toxice de pe TikTok (76%) sunt generate de doar 10 conturi, costul anual al dezinformării pentru România ajunge la 1 miliard de euro în 2025. Analiza a fost prezentată de Inițiativa numită România Imună, lansată în cadrul Summitului European pentru Consolidarea Rezilienței la Dezinformare, la Palatul Cotroceni, pe 27 mai, în prezența președintelui Nicușor Dan.

Potrivit cifrelor prezentate de organizatorii evenimentului, 1 din 6 influenceri și 1 din 8 surse publice oficiale/de media răspândesc în mod repetat dezinformare în spațiul digital, iar 20% dintre cele mai performante postări reprezintă atacuri coordonate, iar costul global al dezinformării a ajuns la aproximativ 420 de miliarde de dolari, o valoare comparabilă cu întregul PIB estimat al României pentru anul 2025, conform unui alt studiu realizat de Sopra Steria.

Analiza privind dezinformarea din rețelele sociale din România, realizată de OPSCII, institut de cercetare furnizor specializat al Comisiei Europene pentru detectarea rapidă a manipulării, arată că dacă un utilizator român derulează astăzi TikTok, printre primele 50 de postări va vedea 9 postări de dezinformare și nici măcar o singură postare provenită dintr-o sursă oficială. Instituțiile oficiale și organizațiile media sunt de cinci ori mai eficiente pe postare, însă rămân aproape invizibile la scară largă. Dintre acestea, o cincime dintre cele mai performante postări reprezintă atacuri coordonate.

În plus, mai arată datele făcute publice miercuri, toate campaniile de manipulare identificate în 2026 pot fi grupate în șase mari categorii narative utilizate în scop manipulator, cea mai dominantă fiind propaganda „anti-occidentală” (9 600 de postări în luna martie). Pe locul doi se află anularea alegerilor din 2024 prezentată ca lovitură de stat, urmată de identitatea creștină amenințată, mesaje anti-Ucraina și frica de război, conspiraționism (control digital și „tiranie medicală” din partea elitelor mondiale), mesaje anti-UE, criză fiscală și faliment orchestrat.

„Campaniile pilot de educare și imunizare pe care le-am derulat în cadrul inițiativei au rezultate semnificative care pot fi scalate la nivel național: persoanele expuse suficient la mecanisme de imunizare au vizualizat de două ori mai puțin conținut manipulator și au distribuit de până la patru ori mai puțin conținut dezinformator pe aceeași temă. De asemenea, persoanele care au fost expuse la materialele de educare au interacționat de aproape trei ori mai puțin cu un conținut manipulator, comparativ cu cele care nu au fost expuse la educare și informare”, a declarat George Leca, Președinte România Imună, în cadrul evenimentului de la Cotroceni, difuzat, de altfel, live, de către Administrația Prezidențială

Potrivit lui Nicolae Țibrigan, „este cert că acea cifră de 10 conturi care ar genera 76% din mesajele toxice este oarecum contraintuitivă. Astfel de studii au mai fost realizate cu ani în urmă și nu e o noutate și, în cazul de față, putem vorbi de exprimări ale unui comportament de amplificare, din partea unei structuri care ar funcționa eficient. Din păcate, cei care au realizat studiul n-au venit cu o metodologie clară, ca să știm din ce eșantion au cules acele 10 conturi, așa că nu putem oferi o mai mare credibilitate unui studiu lansat în cadrul unui eveniment, care se numește conferință, dar a fost redenumit în summit, și asupra căruia planează fel de fel de controverse. Ca să discutăm strict despre subiect, eu salut că războiul hibrid este pus pe tapetul discuției publice. Trebuie să discutăm zilnic. Este o temă pe care România nu poate să o neglijeze, pentru că, în cercetările privind operațiunile de influență, un indicator important al coordonării este repetarea acelorași teme, a emoțiilor, a unor cadre normative și formate vizuale adaptate diferitelor platforme, în momente-cheie speciale alese. Iar în România vedem frecvent astfel de narative anti-occidentale, anti-UE, anti-Ucraina, anti-imigranți sau cele care delegitimează procesele democrate. Sunt permanent adaptate și reciclate tocmai pentru a genera indignare, teamă și neîncredere.

Sunt emoții care determină publicul să reacționeze nu doar online, ci și offline, adică inclusiv prin ștampilă de vot și prin proteste. Manipularea digitală modernă nu urmărește neapărat să convingă oamenii de o singură minciună. Obiectivul principal este să creeze o stare permanentă de confuzie și oboseală psihologică, căreia experții spun „gaslighting”. În acest sens, putem vorbi despre niște infrastructuri emoționale de influență care ar exploata niște algoritmi ai platformelor, tocmai pentru a amplifica acele emoții de care am vorbit și, atenție, emoția de nedreptate. Acest sentiment atacă, mai ales, percepția de neîncredere față de instituțiile statului și față de democrație. Rămâne de văzut dacă acea nouă entitate care s-a lansat va reuși, așa cum și-a propus, să aducă mai mulți experți sau mai mulți reprezentanți ai mediului privat să se ocupe de acest subiect. Nu e neapărat o inițiativă criticabilă ab initio, pentru că nu a inclus experții X, Y sau Z, dar pentru mine, ca expert care se ocupă de zona combaterii dezinformării, este un lucru bun că se discută și se pune pe tapet. Rămâne de văzut cum vor reacționa și instituțiile, pentru că trebuie să fim nu doar reactivi, ci proactivi pe toate palierele. Iar dacă instituțiile se confruntă cu o problemă în acest sens, nu au decât să ceară ajutorul nu doar societății civile, care este activă, dar și altor paliere”, a explicat sociologul.

Salarii uk 2026 „Manipularea din 2025, din mediul online, a costat 1 miliard de euro”

Studiul estimează că dezinformarea a costat România aproximativ un miliard de euro în 2025. „Evident că dezinformarea produce costuri economice prin deteriorarea încrederii, așa cum am spus. Iar încrederea este una dintre resursele fundamentale ale unei economii. Nu este clar de unde e această cifră de un miliard de euro, dacă este un cost general al României, al instituțiilor sau al companiilor, pentru că nu vorbim doar despre decizii electorale sau politice, ci de unele economice luate pe baza unor percepții false sau manipulate. Cum măsori asta? E complicat și, din păcate studiul nu a explicat asta. Dar, în ultimii ani, din ce am văzut cu toții, au existat inclusiv companii vizate de campanii de dezinformare, ba chiar și industrii întregi atacate, investiții strategice, proiecte energetice sau chiar măsuri de sănătate publică, așa cum a fost în cazul pandemiei de COVID-19.

O campanie de dezinformare poate afecta reputația unei companii, poate genera boicoturi artificiale – și am văzut astfel de apeluri făcute împotriva companiilor din zona de retail – sau poate crea panică în jurul unor decizii economice. Dar, în același timp, polarizarea și neîncrederea reduc predictibilitatea mediului public. Iar investitorii, în aceste condiții, evită întotdeauna societățile percepute ca instabile. Se lovesc, inclusiv, nu doar în costuri actuale, ci și în costuri viitoare, adică în acele costuri care ar fi putut să vină. Estimarea, așa cum ziceam, de 1 miliard de euro, dacă o luăm de bună, aș vedea-o ca o evaluare a unui impact mai agregat. Să nu percepem aceste cifre într-un mod contabil. (…) Cu cât o societate este mai polarizată și mai neîncrezătoare, cu atât costurile de guvernare, de comunicare, și adaptarea economică la noile provocări vor deveni și mai mari. Iar aceasta este o ipoteză de lucru de la care putem pleca, în viitoarele cercetări privind dezinformarea”, a punctat Nicolae Țibrigan.

Urmăriți, în integralitate, interviul acordat de sociologul Nicolae Țibrigan către Ziare.com, în cadrul ultimului episod din emisiunea „Business Focus”. Pe lângă ideile prezentate mai sus, acesta a vorbit despre cum dezinformarea nu mai atacă demult doar mediile vulnerabile și persoanele lipsite de acces la educație și cu venituri mici. Cum se manifestă, pe larg, în prezent dezinformarea în online, spre deosebire, de pildă, de perioada pandemiei, aflați mai jos: