București, 15 septembrie 2026 – Protestul crescătorilor de oi și capre desfășurat marți în Piața Victoriei a început cu revendicări legate de situația dificilă din zootehnie, dar a degenerat ulterior în confruntări între o parte dintre manifestanți și jandarmi.
Fermierii au reclamat restricțiile sanitar-veterinare, blocarea exporturilor de ovine și caprine, sacrificarea animalelor în zonele afectate de boli și problemele legate de acordarea despăgubirilor.
Potrivit informațiilor transmise în timpul protestului, aproximativ 26 de persoane au fost conduse la secții de poliție pentru verificări, iar 24 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Printre cei care au primit îngrijiri s-au aflat și opt jandarmi.
De ce au ieșit ciobanii în stradă
Crescătorii de oi și capre susțin că sectorul zootehnic traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani.
Fermierii sunt nemulțumiți de restricțiile impuse după apariția unor focare de pestă a micilor rumegătoare și de variolă ovină și caprină. Ei reclamă faptul că măsurile luate pentru controlul bolilor au dus la pierderi importante, în special în fermele unde animalele au fost sacrificate sau unde vânzarea și transportul efectivelor au fost limitate.
O altă problemă importantă este blocarea exporturilor. Crescătorii susțin că, fără acces la piețele externe, nu mai pot vinde animalele la prețuri care să le permită acoperirea costurilor pentru furaje, tratamente, transport și întreținerea fermelor.
Printre solicitările transmise Guvernului se numără reluarea exporturilor de ovine și caprine, plata despăgubirilor, oprirea sacrificării animalelor atunci când există alternative sanitar-veterinare și schimbarea modului în care sunt gestionate focarele de boală.
Revendicările fermierilor
Asociațiile și reprezentanții crescătorilor au transmis Guvernului o listă de revendicări care vizează atât sectorul ovin, cât și agricultura în ansamblu.
Printre cele mai importante solicitări se află:
- oprirea sacrificării animalelor atunci când situația permite aplicarea unor măsuri alternative;
- reluarea exporturilor de ovine și caprine în condițiile prevăzute de legislația sanitar-veterinară;
- acordarea despăgubirilor pentru animalele pierdute;
- reducerea timpului de așteptare pentru plata despăgubirilor;
- verificarea modului în care sunt închiriate pășunile;
- combaterea transporturilor ilegale de animale;
- elaborarea unei strategii naționale pentru agricultură și industria alimentară;
- măsuri pentru protejarea fermelor mici și mijlocii;
- modificarea legislației privind gestionarea populației de urs;
- recunoașterea agriculturii și industriei alimentare drept sectoare esențiale ale economiei.
Protestatarii au cerut un răspuns rapid din partea Executivului și au transmis că sunt pregătiți să continue acțiunile dacă revendicările nu vor fi soluționate.
Protestul din Piața Victoriei a devenit violent
În prima parte a zilei, fermierii s-au adunat în zona Guvernului și au încercat să își transmită mesajele prin pancarte, scandări și discursuri.
Ulterior, tensiunile au crescut. Potrivit informațiilor furnizate de Jandarmerie, unii participanți au forțat cordoanele de ordine și au aruncat cu pietre, sticle, bucăți de bordură și alte obiecte către jandarmi.
O mașină a Jandarmeriei a fost vandalizată, iar forțele de ordine au intervenit pentru îndepărtarea persoanelor agresive. În timpul intervenției au fost folosite, punctual, substanțe iritant-lacrimogene.
Traficul rutier din zona Pieței Victoriei a fost restricționat, iar circulația transportului public a fost afectată. Poliția și Jandarmeria au făcut apel la participanți să respecte indicațiile forțelor de ordine și să nu blocheze căile de acces pentru echipajele de intervenție.
Este important de precizat că incidentele au fost provocate de o parte dintre participanți. Nu există bază pentru afirmația că toți ciobanii prezenți la protest au fost violenți. Mulți dintre cei prezenți au participat pentru a-și exprima nemulțumirile legate de activitatea fermelor și de pierderile suferite.
Mai multe persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale
În urma incidentelor, 24 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Printre acestea s-au numărat și opt jandarmi răniți în timpul intervenției.
Patru persoane au fost transportate la spital, inclusiv un jandarm. În paralel, polițiștii au condus 26 de manifestanți la secții pentru identificare și verificări.
Jandarmeria a anunțat și aplicarea unor amenzi în valoare totală de 11.000 de lei pentru trei persoane considerate recalcitrante. Verificările urmau să stabilească dacă în cazul anumitor participanți se impun și alte măsuri legale.
Forțele de ordine au transmis că intervenția a fost necesară pentru protejarea persoanelor din zonă și pentru restabilirea ordinii publice. Reprezentanții instituției au condamnat actele de violență, dar au precizat că protestele pașnice sunt permise și trebuie respectate.
Cine a organizat manifestația
Protestul a fost promovat în mediul online de mai multe persoane și grupuri asociate crescătorilor de animale. Federația Națională a Crescătorilor de Ovine „Romovis” a transmis că nu a organizat oficial manifestația și că participarea fermierilor a fost o decizie individuală.
Unul dintre cei care au promovat participarea la protest a fost Ionică Sterp, cunoscut în mediul online drept „Ionică Ciobanu”. Acesta a susținut că fermierii trebuie să își apere drepturile și să ceară Guvernului soluții pentru situația din sectorul ovin.
În timpul zilei, autoritățile au vorbit despre posibilitatea existenței unor persoane care ar fi încercat să provoace incidente. Această ipoteză trebuie verificată prin anchete și probe. Până la finalizarea verificărilor, nu poate fi prezentată drept un fapt demonstrat că protestul a fost organizat sau deturnat de instigatori.
Ce a anunțat Guvernul
Premierul Ilie Bolojan a discutat cu ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, despre revendicările crescătorilor de ovine și caprine.
Guvernul a anunțat că analizează o serie de măsuri pentru sectorul zootehnic. Printre acestea se află continuarea demersurilor pentru reluarea exporturilor, transmiterea unui plan de acțiune către Comisia Europeană, verificarea modului în care sunt administrate pășunile și îmbunătățirea procedurilor privind despăgubirile.
Executivul a transmis că exporturile nu pot fi reluate printr-o simplă decizie politică. Reluarea acestora depinde de situația sanitar-veterinară și de îndeplinirea condițiilor impuse de legislația europeană.
Guvernul a susținut dreptul fermierilor la protest, dar a condamnat violențele și distrugerile produse în zona Pieței Victoriei.
De ce sunt importante exporturile pentru crescătorii de animale
Pentru numeroși crescători, exporturile reprezintă o piață importantă de desfacere. România are un sector ovin extins, iar o parte dintre fermieri își planifică producția în funcție de cererea de pe piețele externe.
Atunci când exporturile sunt suspendate, fermierii rămân cu animale pe care trebuie să le hrănească și să le întrețină. În același timp, prețurile de vânzare pe piața internă pot fi mai mici decât cele obținute la export.
Costurile pentru furaje, motorină, medicamente veterinare, forță de muncă și transport au crescut în ultimii ani. În cazul fermelor mici, o perioadă lungă fără vânzări poate duce la pierderi care amenință supraviețuirea afacerii.
Pe de altă parte, autoritățile trebuie să controleze răspândirea bolilor și să respecte normele europene privind sănătatea animalelor. Tocmai această situație creează conflictul dintre interesele economice ale fermierilor și obligațiile sanitar-veterinare ale statului.
Ce legătură are protestul cu românii din Marea Britanie
Evenimentul este urmărit cu interes și de românii din Marea Britanie. Mulți români stabiliți în Regatul Unit provin din localități rurale din România, au rude care lucrează în agricultură sau dețin terenuri și animale în țară.
Problemele din sectorul ovin pot afecta direct familiile care primesc sprijin financiar de la rudele plecate în străinătate. De asemenea, românii care intenționează să se întoarcă în țară și să investească în agricultură sunt interesați de stabilitatea acestui domeniu.
Pentru diaspora, protestul este și un exemplu al dificultăților cu care se confruntă producătorii români. Lipsa unor reguli clare, întârzierile administrative și incertitudinea privind vânzarea animalelor pot descuraja investițiile în mediul rural.
Românii din UK care urmăresc informații despre acest subiect trebuie să facă diferența între revendicările confirmate, declarațiile politicienilor și mesajele distribuite pe rețelele sociale.
Masa de cinci kilometri din București a fost un eveniment separat
În aceeași perioadă a avut loc la București și evenimentul „Masa care Unește”. Acesta nu a avut legătură cu protestul ciobanilor.
Evenimentul a fost organizat pe 12 septembrie 2026 și a reunit aproximativ 20.000 de persoane. Masa a avut o lungime de peste cinci kilometri, iar organizatorii au anunțat că recordul a fost certificat de Guinness World Records.
Participanții au primit porții de mâncare, iar evenimentul a avut și un scop caritabil. Donațiile au fost destinate construirii primului spital de psihiatrie pediatrică din România, în cadrul Spitalului „Prof. Dr. Alexandru Obregia”.
Prin urmare, masa de cinci kilometri și protestul ciobanilor reprezintă două evenimente distincte: primul a fost un eveniment caritabil desfășurat pe 12 septembrie, iar cel de-al doilea a fost protestul fermierilor din 15 septembrie.
Ce urmează după protest
În perioada următoare, autoritățile trebuie să stabilească responsabilitățile pentru actele de violență și să clarifice dacă persoanele conduse la poliție vor fi cercetate penal sau sancționate contravențional.
În același timp, fermierii așteaptă răspunsuri concrete privind reluarea exporturilor, despăgubirile și gestionarea focarelor de boală.
Un dialog între Guvern și reprezentanții crescătorilor este necesar pentru evitarea unor noi proteste. Fermierii au nevoie de termene clare și de proceduri transparente, iar autoritățile au nevoie de colaborarea acestora pentru controlul bolilor și respectarea normelor europene.
Până la apariția unor decizii oficiale, nu poate fi spus că exporturile au fost reluate sau că problemele sectorului au fost rezolvate.
Protestul ciobanilor din București a pornit de la nemulțumiri reale privind restricțiile sanitar-veterinare, blocarea exporturilor și pierderile financiare ale fermierilor. În același timp, violențele, distrugerile și atacurile asupra jandarmilor nu pot fi justificate ca formă de protest.
Responsabilitatea trebuie stabilită pentru fiecare persoană implicată, pe baza probelor și a anchetelor. Nu este corect ca toți crescătorii prezenți să fie considerați violenți, după cum nu este corect ca actele de agresiune să fie ignorate doar pentru că protestul a avut revendicări economice.
Românii din Marea Britanie care urmăresc situația din România trebuie să se bazeze pe informații verificate și să distingă între fapte, declarații și speculații. Până acum, faptele confirmate sunt că protestul a avut loc, că o parte dintre participanți s-a confruntat cu forțele de ordine, că au existat răniți și persoane conduse la poliție și că Guvernul a anunțat măsuri pentru analizarea revendicărilor fermierilor.
Următoarele zile vor arăta dacă promisiunile autorităților se vor transforma în decizii concrete pentru crescătorii de oi și capre.
