Pentru sute de mii de familii românești care trăiesc în străinătate, una dintre cele mai importante întrebări este:
„Ce fel de educație va avea copilul meu?”
Iar dilema nu se oprește doar la alegerea unei limbi de predare, ci implică o comparație amplă între două lumi educaționale diferite: școala românească și cea occidentală (din diaspora).
În rândurile de mai jos, vom analiza diferențele de sistem, pedagogie, evaluare și adaptabilitate, cu exemple din țări precum Italia, Germania, Spania, Regatul Unit sau Canada – dar și realități din învățământul românesc.
1. Sistemul de învățământ: centralizat vs descentralizat
România:
Educația este reglementată strict de Ministerul Educației, cu o programă națională unitară, valabilă pentru toate școlile.
Manualele sunt avizate central, conținutul este uniform, accentul cade pe transmiterea de informații.
Elevii sunt încadrați într-un sistem care pune accent pe performanță teoretică și examene standardizate.
Vezi programa națională actuală:
www.edu.ro
Diaspora:
Țările gazdă (precum Italia, Germania sau Canada) oferă autonomie regională sau locală asupra curriculumului.
Accentul este pus pe formarea de competențe-cheie, creativitate și interdisciplinaritate.
Elevii își pot personaliza parcursul educațional devreme, alegând profiluri potrivite aptitudinilor lor.
📎 Exemplu: în Germania, elevii pot urma:
Gymnasium (studii universitare)
Realschule (studiu aplicat)
Hauptschule (formare profesională)
Sistemul educațional german explicat
2. Relația profesor–elev și metodele de predare
În România:
Învățarea este adesea memorativă, cu predare frontală și sarcini rigide.
Profesorul este figura de autoritate, iar interacțiunea cu elevii este limitată.
Elevii români au puține șanse de a învăța „cum să învețe”, accentul fiind pus pe ce trebuie învățat.
În diaspora:
Școlile promovează metode moderne: învățare prin proiecte, lucrul în echipă, gândire critică.
Elevii sunt încurajați să își exprime ideile și să participe activ în clasă.
Profesorii acționează mai degrabă ca mentori sau facilitatori, decât ca simpli transmițători de informație.
Exemplu de metodologie educațională modernă:
Metoda Reggio Emilia – Italia
3. Evaluarea: presiune vs învățare progresivă
În România:
Notele se acordă pe o scală de la 1 la 10.
Evaluările sunt deseori sumative (teste, teze, examene).
Examenul de Evaluare Națională și Bacalaureatul determină viitorul academic al elevului într-un mod rigid și uneori nedrept.
Date PISA 2022: România are scoruri sub media OCDE la citire și matematică.
Raportul PISA România 2022
În diaspora:
Evaluarea este deseori calitativă (comentarii, rubrici, calificative).
Se pune accent pe feedback constructiv, nu pe etichete.
În unele țări (ex: Finlanda), nu se folosesc deloc note în primii ani de școală.
Vezi sistemul finlandez de educație:
www.oph.fi/en
4. Identitate culturală și limba maternă
Una dintre cele mai mari provocări pentru românii din diaspora este păstrarea limbii române și a identității culturale.
Inițiative pentru diasporă:
Programul LCCR – Limba, Cultura și Civilizația Românească, organizat de Ministerul Educației în colaborare cu MAE, permite elevilor români să învețe limba română în școli europene.
Detalii:
https://www.edu.ro/lccr
Școli și grădinițe românești în diaspora, gestionate de ONG-uri sau comunități:
5. Digitalizare, infrastructură și resurse
România:
În mediul urban, unele școli folosesc catalog electronic, Google Classroom și table inteligente.
În mediul rural, multe școli funcționează fără conexiune bună la internet sau echipamente moderne.
Pandemia a arătat fragilitatea sistemului digitalizat românesc.
📎 Raportul despre digitalizarea învățământului în România (2023):
https://www.edu.ro/digitalizare
Diaspora:
Tablete, laptopuri și platforme online (Google Suite, Moodle, Seesaw) sunt instrumente standard în clase.
Educația digitală este integrată în programa școlară – elevii învață noțiuni de gândire computațională și siguranță online încă din clasele primare.
6. Concluzii: Două lumi, o singură întrebare
Este școala românească inferioară? Nu neapărat. Are valori solide, o tradiție academică respectată și dascăli dedicați.
Este școala occidentală superioară? Nici ea nu este perfectă. Dar are avantajul adaptabilității, centrelor de consiliere, resurselor și deschiderii către viitor.
Ceea ce diferențiază aceste două lumi este filosofia educației:
În România, „copilul trebuie să știe”.
În Occident, „copilul trebuie să înțeleagă și să poată aplica”.
Linkuri utile:
Ministerul Educației România: https://www.edu.ro
Programul LCCR: https://www.edu.ro/lccr
PISA 2022 – România: https://www.oecd.org/pisa/
Platforma Reggio Emilia: https://www.reggiochildren.it/en/
Sistemul educațional german: https://www.make-it-in-germany.com
OPH Finlanda: https://www.oph.fi/en
Ce urmează?
Pentru românii din diaspora care se gândesc să revină în țară cu copiii sau să le ofere o educație mixtă, este esențial să înțeleagă aceste diferențe și să aleagă informat. În curând, vom publica și un ghid comparativ pentru „echivalarea studiilor” între România și țările UE – dacă dorești să îl primești, înscrie-te pe site-ul nostru!
