Tot mai mulți români din diaspora se gândesc serios la întoarcerea acasă, fie din motive personale, fie profesionale. Repatrierea este un proces complex care implică atât aspecte administrative, cât și psihologice. Acest articol îți oferă un ghid detaliat despre pașii esențiali, documentele necesare, drepturile de care beneficiezi și instituțiile care te pot sprijini în această tranziție.
1. Evaluarea deciziei de întoarcere
Primul pas este o analiză realistă a motivelor pentru care dorești să revii în România. Întoarcerea acasă poate însemna:
Reintegrarea într-un sistem socio-cultural diferit.
Acceptarea unui standard de viață poate mai scăzut decât în străinătate.
Reînceperea unei cariere profesionale de la zero sau într-un alt domeniu.
Te poate ajuta o autoevaluare sinceră și o consultare cu familia sau cu un consilier în carieră.
2. Documentele necesare pentru repatriere
Dacă ai locuit o perioadă mai lungă în străinătate, va trebui să ai grijă la următoarele documente:
Pașaport românesc valabil – dacă a expirat, îl poți reînnoi la consulatul românesc din țara unde locuiești.
👉 Direcția Generală de PașapoarteCertificatul de naștere și/sau căsătorie – dacă sunt emise de alte state, trebuie legalizate/apostilate și traduse în română.
Certificat de rezidență fiscală din țara în care ai lucrat – important pentru a evita dubla impozitare.
👉 ANAF – Rezidență FiscalăActe de studii și calificări profesionale – recunoscute în România prin echivalare la:
👉 Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED)
3. Înscrierea în sistemele naționale (sănătate, educație, pensie)
Reînscrierea în sistemul de sănătate
După întoarcere, te poți înscrie în sistemul public de sănătate prin Casa Județeană de Asigurări de Sănătate.
👉 CNAS – Casa Națională de Asigurări de Sănătate
Reintegrarea copiilor în sistemul de educație
Dacă ai copii, este esențial să contactezi din timp școala dorită și Inspectoratul Școlar pentru procedurile de înscriere și echivalare.
👉 Ministerul Educației – Repatriere școlară
Sistemul de pensii
Dacă ai contribuit la sistemul de pensii din alt stat, verifică acordurile de totalizare a perioadelor de muncă între România și țara respectivă.
👉 Casa Națională de Pensii Publice
4. Reintegrarea profesională în România
Piața muncii din România s-a schimbat semnificativ în ultimii ani. Există mai multe programe guvernamentale dedicate românilor din diaspora:
Programul Diaspora Start-Up
Finanțări de până la 40.000 € pentru cei care vor să își deschidă o afacere în România după întoarcere.
👉 Diaspora Start-Up – Detalii pe fonduri-structurale.ro
ANOFM – Locuri de muncă pentru români reveniți
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă oferă consiliere și plasare în câmpul muncii.
👉 ANOFM – Portal locuri de muncă
5. Repatrierea bunurilor și a vehiculelor
Dacă vrei să aduci bunuri sau autovehicule din străinătate:
Informează-te despre scutirile vamale pentru cei care revin definitiv în țară.
Mașinile trebuie înmatriculate în România în termen de 90 de zile.
6. Integrarea socială și sprijin psihologic
Revenirea în România poate fi un șoc cultural invers. Este normal să ai sentimente de confuzie sau deconectare. Ia în considerare:
Grupuri de sprijin pentru românii repatriați (online sau locale).
Servicii gratuite sau cu plată de consiliere psihologică.
Voluntariat sau implicare în comunitate, pentru a facilita reintegrarea.
7. Aspecte juridice și fiscale
Nu uita să:
Notifici autoritățile din țara de plecare privind schimbarea domiciliului.
Clarifici statutul tău fiscal cu ANAF și fosta administrație fiscală.
👉 ANAF – Ghid pentru românii care se întorc acasă
Concluzie
Repatrierea în România este o decizie curajoasă care necesită planificare și documentare. Cu ajutorul instituțiilor potrivite și o bună pregătire, procesul poate fi gestionat eficient. Folosește resursele oficiale și cere sprijin acolo unde este nevoie. România are nevoie de tine, iar întoarcerea acasă poate fi un nou început.
